|luni, septembrie 27, 2021
  • Follow Us!

Vâlcea în perioada interbelică (1918-1938) 

900___comuniune_perioada_interbelic

Partidele politice.Partidul Poporului. Întrucât, după 1918, Averescu – şeful Ligii Poporului (din 1920, Partidul Poporului) se prezenta opiniei publice ca singurul om în stare să aducă salvarea şi fericirea poporului român, partidul şi-a atras oameni din toate categoriile sociale, îndeosebi din rândurile ţărănimii. În judeţul Vâlcea, principalii reprezentanţi ai acestui partid au fost: Lazăr Popescu (1889-1965), avocat, scriitor – membru al Societăţii Scriitorilor Români, preşedintele organizaţiei vâlcene a Partidului Poporului. În 1920 a devenit senator de Vâlcea, iar între 1927-1928, deputat de Vâlcea, ales pe listele aceluiaşi partid. La 12 iulie 1928, la reorganizarea partidului, a fost reales preşedinte al organizaţiei vâlcene. C. A. Popovici a fost şi el preşedinte al organizaţiei vâlcene a Partidului Poporului, dar în 1931 este exclus din partid, probabil după trecerea lui la o altă organizaţie. Dumitru Zeană, macedonean de origine, era doctor şi proprietar al unui Sanatoriu de chirurgie. A devenit conducătorul organizaţiei vâlcene în 1931. Ulterior, a trecut la Partidul Naţional Agrar. Este obligat să părăsească Râmnicul în urma unui scandal în care, în calitate de medic, a fost acuzat de omor prin imprudenţă. Se stabileşte la Arad, dar participă la alegerile din 1937 de la Vâlcea pe lista partidului Totul pentru Ţară. Gheorghe Mihăileanu, fost prefect al judeţului (1927-1928). În 1928 este ales vicepreşedinte al  organizaţiei vâlcene; ulterior, va trece la alte partide. Traian Mihăilescu, maior, fost prefect al judeţului între 1920-1921, era girant responsabil al ziarului „Glasul poporului”. Vasile Tretinescu era avocat, senator al acestui partid între 1926-1927.

Dan Procopiu, fost avocat al statului, a fost primar al Râmnicului între anii 1939-1940. Alţi membri importanţi au fost: Toma St. Rădulescu,fost senator între 1920-1921, deputat între 1926-1927; Nicu Manolescu,fost deputat  între 1926-1927, secretar general al organizaţiei judeţene; Preda Antonescu, primar al Râmnicului între anii 1920-1921, profesor de matematică la liceul ,,Alexandru Lahovari‘‘ (1920-1944); C. Schitănescu-Schiteanu,deputat de Vâlcea al Partidului Poporului între anii 1920-1921; Ion Tomescu,preot, deputat de Vâlcea, în 1920; GheorgheCantacuzino-Grănicerul, a reprezentat judeţul Vâlcea în calitate de deputat al Partidului Poporului, între anii 1920-1921; generalul Constantin Coandă (1857-1932), cunoscut ca ministru de mai multe ori şi prim-ministru (oct. – nov. 1918), a fost senator de Vâlcea, între anii 1927-1928, şi preşedintele de onoare al organizaţiei judeţene vâlcene a Partidului Poporului, din 1928 până la moarte; Alexandru Popa,avocat a fost primarul Râmnicului între 1926-1927 ş. a. Partidul Poporului a avut la Vâlcea mai multe publicaţii: „Glasul poporului”(1919-1924), „Steaua” (1923-1926) şi „Steaua Vâlcei” (1931).

Partidul Conservator al lui Marghiloman, nu a avut mare aderenţă la Vâlcea, organizatia desfiinţându-se în 1925. Vâlceanul Constantin Disescu a părăsit partidul încă din 1918, trecând la liberali. Printre cei mai importanţi membri ai organizaţiei vâlcene s-au numărat Nicolae Puricescu(preşedintele organizaţiei vâlcene şi fost prefect în anul 1918, din partea guvernului Marghiloman), Gheorghe Tănăsescu-Govora, Constantin Vlădulescu, Gh. F. Mihăilescu, Florian Stanciovici, Em. Bonciu, Eftimie Mărculescu, Atanasie Stoiculescu. Toţi cei menţionaţi mai înainte au participat la alegerile din anii 1920 şi 1922 pe listele Partidului Progresist, aşa cum se numea partidul din decembrie 1918, dar nu au fost aleşi. Partidul lui Marghiloman se menţine până în 1925, moartea liderului ducând la dizolvarea partidului; rămăşiţele organizaţiei au fuzionat cu Partidul Poporului.

Partidul Conservator – Democratal lui Take Ionescu, a fost mult mai bine reprezentat la Vâlcea, căci după 1918, majoritatea conservatorilor au trecut la takişti.Aceştia au avut chiar un ziar la Râmnicu-Vâlcea, „Unirea”, care de la nr. 8, introduce în subtitlu cuvântul „naţionalist” (după „conservator”), iar din octombrie 1919, îşi ia subtitlul „Ziar al Partidului Democrat din judeţul Vâlcea”. Cei mai importanţi membri ai organizaţiei vâlcene au fost: N. R. Căpităneanu, C. Oromolu, Gh. Mihăileanu, Tache Prisăceanu. Gh. Niţulescu-Voiceşti, Ion Dimitrescu şi Dumitru Simian.Un adept vâlcean celebru al lui Take Ionescu, a fost Gheorghe Derussi agricultor şi pomicultor din Sărăcineşti-Vâlcea; a devenit senator de Vlaşca şi ministru de externe în ultimul guvern conservator din istoria ţării, cel al lui Take Ionescu, din 1921-1922. A fost şi ministru plenipotenţiar în Bulgaria şi Suedia. A trecut apoi la liberali, fiind ales senator de Vâlcea în 1927. La 4 iunie 1931 a devenit senator de Vâlcea, la Colegiul consiliilor comunale şi judeţene. Dintre takiştii vâlceni, mai important a fost Constantin Oromolu, fost director al săptămânalului conservator „Vâlcea Conservatoare” (1907-1911), prefect al judeţului între anii 1912-1914. În 1921, când Take Ionescu devine prim-ministru, Constantin Oromolu este numit prefect de Vâlcea, dar cariera lui de prefect a fost la fel de scurtă ca şi prim-ministeriatul lui Take Ionescu. Organizaţia vâlceană a partidului a participat la alegerile din 1920, dar nu a depus nici o listă la cele  din 1922.În acelaşi an, moare şi Take Ionescu, iar partidul dispare de pe scena politică a ţării; şi a judeţului Vâlcea, evident.

Partidul Conservator – Gr. N. Filipescu. Gruparea, condusă de Grigore Filipescu, s-a desprins din Partidul Poporului în 1929, înfiinţând Liga „Vlad Ţepeş”, care la 18 martie 1932 s-a transformat în Partidul Conservator. Şeful organizaţiei vâlcene a fost avocatul Leon Şadbey (1887-1930) – redactorul „Tribunei libertăţii” – ziarul organizaţiei.

Partidul Naţional Liberal. – P. N. L. avea în judeţul Vâlcea o bună reprezentare, în pofida faptului că judeţul era unul agricol. Dintre liberalii de marcă daţi ţării de Vâlcea, amintim aici pe următorii: Constantin Disescu (1854-1932) – jurist, profesor universitar la Facultatea de Drept, raportorul comisiei de specialitate la Constituţia din 1923, fost deputat şi senator;Dumitru Drăghicescu (1870-1945) – ideolog al partidului, vâlcean de origine (născut la Zăvoieni), deputat (1919-1920) şi senator (1927-1928) de Vâlcea;Jean Th. Florescu(născut în 1875 la Râmnicu-Vâlcea), de 12 ori membru al Parlamentului, senator de drept. În 1931, pe când era ministru al justiţiei, s-a desprins din P. N. L., formând gruparea „Omul liber”, devenită la 12 noiembrie 1931, Partidul Liberal Democrat, fără reprezentare în judeţul Vâlcea];  Emil Marinescu, râmnicean de origine (n. la 18 martie 1880), senator în 1927 şi 1933, din partea judeţului Buzău. Va face şi el parte din Partidul Liberal Democrat, partid care şi-a încheiat activitatea în 1935; Mihai Oromolu, născut la Râmnicu-Vâlcea în 1876, ministru al industriei şi comerţului (1921-1922, în timpul guvernării Take Ionescu) şi guvernator al Băncii Naţionale (1922-1926), conducător al organizaţiei liberale din judeţul Dolj. I. G. Duca(1879-1933) nu era vâlcean, dar şi-a legat activitatea politică de judeţul Vâlcea. Acesta ocupase în 1903, după susţinerea unui strălucit doctorat în drept şi ştiinţe politice la Sorbona, un modest post de judecător la Horezu. Mai târziu, el a cumpărat o culă în comuna Măldăreşti, unde îşi petrecea vacanţele. Debutul lui Duca în Parlament a fost la 12 decembrie 1907. La alegerile din 1919, 1922, 1926, 1928 şi 1932, Duca a fost ales de fiecare dată  deputat de Vâlcea. De mai multe ori ministru, iar în perioada noiembrie-decembrie 1933 – chiar prim-ministru. În ziua de 29 decembrie 1933, a căzut victimă asasinilor legionari, pe peronul gării din Sinaia. Prin testament, el îşi exprimase dorinţa de a fi îngropat în biserica de la Urşani. Este de notat şi faptul că în 1962, Gheorghe Duca – fiul acestuia şi Nadia Duca (primul se stabilise în S.U.A., încă înainte de cel de-al doilea război mondial) au donat statului român proprietatea lor din comuna Măldăreşti, inclusiv cula din acel loc, pentru scopuri cultural- artistice. I. Gh. Duca a fost factorul de căpetenie care a împiedicat, timp de aproape un deceniu, ascensiunea fascismului la conducerea ţării. (Va urma)

Sursa: istorielocala.ro

 

Leave a Response