|vineri, septembrie 24, 2021
  • Follow Us!

CET Govora derulează proiectul inovativ „Novener”, în valoare de 7,25 milioane lei 

valcea_cet_bun

 

 

De mai multe luni, la societatea CET Govora s-a demarat implementarea unui proiect denumit Novener, în valoare de 7,25 milioane de lei, din care 2,77 milioane de lei valoare nerambursabilă. În acest proiect, CET Govora este coordonator de proiect, iar ISPE Bucureşti şi Wing Computer Group SRL Bucureşti sunt parteneri. Obiectivele specifice ale parteneriatului sunt următoarele: determinarea tehnologiei optime de conservare a energiei la centrale pe cărbune din România; elaborarea studiului de fezabilitate tehnică; implementarea tehnologiei de valorificare energetică a zgurei rezultată din procesul de ardere a cărbunelui la o centrală termoenergetică; realizarea prototipului de implementare a tehnologiei de conservare a energiei la CET Govora. Proiectul va fi derulat până la data de 15 noiembrie 2015. Rezultate preconizate: realizarea de produse sau tehnologii noi privind conservarea energiei la centrale pe cărbune din România. În prima etapă, se vor face analize şi studii pentru determinarea tehnologiei optime de conservare a energiei la centrale pe cărbune din România. CET Govora este o centrală proiectată să producă energie electrică în cogenerare cu energia termică pentru industrie şi populație. Combustibilul principal utilizat în procesul de ardere este lignitul. Din totalul reziduurilor de ardere, zgura reprezintă 5-7%, ceea ce înseamnă circa 40.000 de tone anual. Prin evacuarea zgurii în tehnologia de hidroamestec întreaga cantitate de cărbune nears în amestec este pierdută, ceea ce echivalează cu scăderea randamentului cazanului prin pierderi mecanice. Zgura generată de centrala CET Govora, prin arderea cărbunelui, este neutilizabilă pentru companiile producătoare de materiale de construcție, astfel că trebuie integral depusă în depozitul de sedimentare. În cadrul procesului de modernizare, una din soluţiile definite în cadrul CET Govora pentru eliminarea zgurii, ca deşeu din procesul de ardere, şi ca alternative cu impact economic pozitiv este posibilitatea arderii împreună cu un amestec de biomasă lemnoasă în vederea constituirii unui combustibil alternativ compatibil a fi ars cu lignitul. Potrivit unui raport tehnic întocmit de CET Govora, modelul experimental de preluare a zgurii a fost dezvoltat, prin forţe proprii, la Cazanul 7. Preluarea zgurii se face imediat inainte de deversarea în canalul tehnologic în zona actualului concasor de zgură stânga al Cazanului 7. Dirijarea zgurii stânga-dreapta se face cu ajutorul unui sibar manual. Odată cu acţionarea sibarului se va avea în vedere şi alimentarea sau oprirea apei de transport zgură în lungul canalului tehnologic. S-a optat pentru un sistem manual de acţionare şi nu unul automat avându-se în vedere disponibilitatea mare a benzii transportoare la care se poate face revizie în timpii de staţionare ai cazanului. Banda extrage şi transportă materialul din punctul de deversare până la un siloz de 13 mc amplasat la cota plus 6,35 metri pe o structură de susţinere proprie. Descărcarea din siloz se face în remorca auto pentru transportarea pe platforma de scurgere. Una dintre ţintele principale ale primei etape a fost constituirea unui stoc de referinţă zgură, destinat studiului ulterior. Stocul de referinţă a fost depozitat la capătul stivei de cărbune nr. 4, în imediata apropiere a viitoarei construcţii a sistemului de benzi de alimentare cu cărbune a buncărilor cazanelor cu funcţionare pe cărbune. În paralel, s-au studiat aspecte conexe ale arderii în cazane cu particularităţi legate de experienţa CET Govora în domeniul arderii biomasei. Tratarea arderii a urmărit următoarele aspecte: tehnici de creştere a eficienţei energetice în centralele pe cărbune; arderea mixtă a biomasei cu combustibili fosili; opțiunile tehnice pentru arderea simultană a cărbunelui și biomasei într-o centrală de mare putere; riscurile datorate arderii mixte într-o centrală existentă; posibilitatea valorificării energetice a zgurii în centralele electrice din România în vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice. În finalul raportului tehnic se prezintă consideraţii asupra sistemelor de monitorizare şi control pentru tehnologia optimă cu particularizare pentru sisteme de achiziţie de date (SAD) multicanal pentru controlul temperaturii. Principala activitate a etapei a doua a proiectului NOVENER este aceea de demonstrare la nivel de studiu de fezebilitate a implementării tehnologiei de valorificare energetică a zgurei rezultate din procesul de ardere a cărbunelui de la o centrală termoenergetica. Pe lângă studiul de fezabilitate s-au eleborat şi memorile tehnice aferente obţinerii certificatului de urbanism. Studiul de fezabilitate a întărit faptul că proiectul propus are caracter inovativ, punând în evidenţă următoarele: creşterea estimată a randamentului energetic al cazanului de 2,3%; economia de combustibil (lignit) duce la diminuarea proporţională a emisiilor poluante, inclusiv de gaze cu efect de seră în atmosferă; instalaţiile de evacuare separată a zgurii poate fi considerată o soluţie tehnologică mai simplă şi mai eficientă energetic faţă de soluţia de evacuare la canal în bazinul Bagger şi extragerea cu pompele urmată de uscarea prin centrifugare, dacă luăm în considerare adâncimea bazinelor Bagger şi concentraţia de maxim 10% al zgurii în apă pentru antrenarea acesteia cu pompele centrifugale; transportul zgurii umectate cu camionul direct în depozitul de cenuşă în caz de incompatibilitate a zgurii pentru ardere este perfect acceptabil din punct de vedere al legislaţiei de mediu şi mai economic dacă avem în vedere că se reduce la minim masa de apă transportată; CET Govora urmează să creeze un sistem de aprovizionare şi prelucrare a biomasei care poate deservi ambele proiecte de producere de energie din resurse regenerabile aflate în desfăşurare (în urma experimentării proiectul va putea fi generalizat la centralele pe cărbune din România); CET Govora reprezintă un factor de progres în industria energetică românească şi are capacitatea managerială să promoveze un asemenea proiect inovativ. În paralel, a început caracterizarea zgurii obţinute acesta fiind documentată prin analize într-un laborator acreditat Renar. Caracterizarea deşeurilor rezultate din procesul de ardere a lignitului s-a facut in baza unui plan de recoltare/esantionare si a unei scheme de analize. Planul de analize, care urmează a se desfăşura pe o perioadă de un an, a prevăzut execuţia următoarelor încercări: eşantionarea şi analiza de cărbune din stivele de cărbune; eşantionarea din prelevarea simultană de mostre perechi cărbune sau zgură şi analiza acestora (proba de zgură se preleva la 1-3 minute de la prelevarea probei pereche de cărbune şi zgură); prelevarea şi analiza de eşantioane zgură din stiva de zgură pentru o perioadă de cinci zile consecutive; eşantionarea şi analiza de biomasă; preparare, eşantionare şi analize probe amestec zgură şi biomasă.

(Petre Coman)

Leave a Response