|marți, mai 11, 2021
  • Follow Us!

Primarul din Vaideeni a admis că hărţile de risc la inundaţii nu i-au fost de ajutor 

inundatii vaideeni

Un nou val de inundaţii a lovit România marţi. Într-o zi în care zeci de localităţi din judeţele Argeş, Vâlcea, Dâmboviţa, Olt, Gorj sau Dolj se aflau sub puhoiul apelor învolburate, Gândul a încercat să afle dacă hărţile de inundaţii, pentru care Apele Române au plătit circa 47 de milioane de euro, sunt acum utile edililor. În aprilie, la inundaţiile care au afectat mai multe judeţe, Gândul a demonstrat că autorităţile locale nu ştiau să le folosească. Vaideeni, o localitate situată în Nord – Vestul judeţului Vâlcea, la circa 50 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ, este una dintre cele mai afectate zone în urma viiturilor. Achim Băluţ, primarul din Vaideeni, în care trăiesc peste 4.000 de suflete, a admis, mai mult sau mai puţin direct, că hărţile de risc şi de hazard la inundaţii, realizate de Apele Române, cu circa 47 de milioane de euro, nu i-au fost de prea mare ajutor. „Nu înţeleg de ce nu slăbeşte deloc volumul apelor. De azi dimineaţă (marţi dimineaţă n.r.) şi până acum (ora 20:00) a fost un volum inimaginabil de apă. 200 de oameni au fost evacuaţi, peste 150 de locuinţe au fost distruse. În cătunul Atârnaţi din comuna Vaideeni a intrat râul pe mijlocul lui şi l-a distrus în totalitate”, ne-a spus primarul din Vaideeni, care a adăugat că deocamdată nu sunt victime. „Cei de la Apele Române sunt blocaţi la lacul Brădişor, unde sunt probleme mari. Ne sprijină şi Prefectura. Dar cu Dumnezeu nu ne putem pune”, a continuat primarul din Vaideeni.

 Primarii nu ştiu să folosească hărţile, „trebuie instruiţi”

Dr. Mary Jeane Adler, director ştiinţific al INHGA, declara în aprilie, după ce Apele Române au anunţat finalizarea hărţilor de hazard la inundaţii, că primarii trebuie instruiţi pentru a folosi hărţile. „Hărţile de hazard se referă la benzile inundabile. Hărţile de risc indică şi valori, estimări ale pagubelor în aceste benzi. Pot avea un risc zero acolo unde este un teren viran, ce poate fi inundat, sau pot avea risc mediu acolo unde este o localitate mică”, a declarat pentru gândul directorul ştiinţific al INHGA, Mary-Jeanne Adler. „Primarii trebuie trainuiţi (instruiţi n.n.) ca să poată folosi aceste hărţi. Pe baza anumitor debite maxime specialiştii pot face aproximaţii pe baza unor anumite scenarii”, a spus Adler. Administraţia Naţională Apele Române (ANAR) a anunţat la începutul lunii aprilie că fiecare român va putea să vadă, printr-o căutare pe net, cât de mare este riscul ca localitatea în care trăieşte să fie inundată, în anumite scenarii.

 Zonele cu cel mai mare risc de inundaţii

Zonele cu cel mai mare risc de inundaţii sunt, potrivit reprezentanţilor Apelor Române, Bazinul inferior al Siretului, zona Banatului, zona dinspre Prut, iar la nivelul Capitalei, zonele inundabile sunt în vestul Bucureştiului şi zona lacurilor, în special lacul Colentina. La rândul lor, autorităţile locale vor putea ţine cont de aceste hărţi atunci când trebuie să elibereze, de exemplu, o autorizaţie de construcţie într-o anumită zonă. „Nu vom mai putea construi în acele zone cu riscuri de inundaţii. Trebuie să avem în vedere protecţia acelor zone. Toţi cei care fac asigurări au posibilitatea să analizeze cât mai corect valoarea obiectivelor asigurate şi a populaţiei. Sunt instrumente de lucru pe care România nu le avea până acum. Planurile de apărare vor fi reactualizate şi Masterplanul la nivelul autorităţilor se va îmbunătăţi. Avem instrumentele de lucru care ne vor permite să creăm nişte prognoze şi avertizări mult mai exacte, astfel încât orice inspectorat judeţean să intervină prompt în amplasamentul respectiv luând măsurile necesare”, a declarat, la începutul lunii aprilie, Vasile Pintilie, director general al ANAR.

 77 de milioane de euro în plus

După ce Apele Române au dat circa 47 de milioane de euro pentru realizarea hărţilor de risc şi de hazard la inundaţii, Ministerul Mediului a anunţat recent că va cheltui 77 milioane de euro pentru realizarea unui sistem informaţional destinat prevenirii şi reducerii consecinţelor distructive ale inundaţiilor. Asocierea formată din Dimar SRL, Expert One Research, Rokura şi UTI Grup va furniza Ministerul Mediului un sistem informaţional destinat prevenirii şi reducerii consecinţelor distructive ale inundaţiilor. Denumit „WATMAN – Sistem Informaţional pentru Managementul Integrat al Apelor – Etapa I”, proiectul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice este finanţat din fonduri europene şi are ca obiectiv stabilirea unei baze de infrastructuri adecvate la nivel naţional pentru prevenirea şi reducerea consecinţelor distructive ale inundaţiilor. „Lucrările de infrastructură propuse, piese de echipamente şi dotări, vor fi instalate în puncte distincte pe întreg teritoriul românesc, în bazinele hidrologice Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral”, se precizează în anunţul de participare. Lucrările se vor încheia în iulie 2015.

Sursa: gandul.info

Leave a Response