|sâmbătă, august 15, 2020
  • Follow Us!

Viata secreta a lui Vasile Frank Timis 

Frank-Timis-Manastirea-Blanoiu-Lacasuri-Ortodoxe-ro

 

Vasile Timis, zis Frank, parintele afacerii Rosia Montana – depozitul de aur al Europei, milionarul romano-australian care traieste la Londra si omul al carui nume a fost mentionat in ultimii ani in cele mai controversate circumstante. Afacerea Matser-Tender, privatizarea PETROM, afacerea RAFO-VGB, afacerea Regal Petroleum sunt doar cateva dintre scandalurile in care a fost implicat Timis.

Trecutul, inceputurile lui Frank Timis sunt invaluite in mister. La fel de incetosata este si prima sa afacere de anvergura – afacerea aurului de la Rosia Montana.

Va prezentam astazi, in premiera, povestea lui Frank Timis si felul in care a ajuns un roman sofer de camion in Australia, presedintele unor companii listate pe bursa din Londra, parintele Afacerii Rosia Montana si, prin firmele in care este implicat, concesionarul a 4% din suprafata Romaniei.

MARIJUANA SI HEROINA. Potrivit unor rapoarte si unor dosare aflate in arhiva curtilor de justitie australiene, Vasile Frank Timis a avut de trei ori de-a face cu drogurile pe continentul australian. Astfel, la trei ani dupa ce a ajuns pe continentul australian ca refugiat, Timis a fost amendat cu 1.000 de dolari australieni pentru posesie de marijuana.

Sapte ani mai tarziu, in 1989, Frank Timis, aflat in complicitate cu Viorel Borsa, un om care avea sa-i devina tata vitreg mai tarziu, i-a dat o mostra de 0,7 grame de heroina unui ofiter de politie aflat sub acoperire. Timis i-a spus ofiterului ca ulterior ii va vinde alte 227 de grame insa si-a dat seama ca potentialul cumparator este un ofiter de politie si a vrut sa anuleze intelegerea.

A fost insa prea tarziu, el fiind arestat. In timpul procesului, Timis a marturisit ca nu a intentionat sa-i vanda ofiterului heroina ci a vrut sa-i ia acestuia banii cand ar fi venit cu suma necesara pentru cele 227 de grame. Timis a primit doar o amenda de 10.000 de dolari australieni pentru aceasta fapta.

Mai apoi, in 1991, politia a perchezitionat casa lui Timis in timp ce acesta nu se afla acolo si a descoperit 14 grame de heroina ascunse in gradina. Politia a stat la panda, l-a asteptat pe roman si, in momentul cand acesta a intrat in casa, l-au controlat si au gasit alte trei grame de heroina ascunse in chiloti.

Si de data aceasta, Timis a reusit sa-i convinga pe judecatori ca se va indrepta si a scapat cu o amenda de 17.000 de dolari. El a declarat Curtii ca, dupa condamnarea din 1989, a devenit dependent de heroina. La acelasi dosar exista o anexa in care un anume doctor Dan Cojocaru spune ca, intr-adevar, Timis a fost “dependent dar ca acum s-a reabilitat”.

Trebuie spus, in acest context ca Viorel Borsa cel mentionat anterior ca si complice in tranzactia din 1989 si omul care a devenit tatal vitreg al lui Frank Timis are o si mult mai lunga istorie in domeniul drogurilor.

Astfel, potrivit documentelor aflate in dosarul Borsa-v-THE QUEEN(2003) WASCA 254, dosar aflat in arhiva Curtii Supreme a Australiei de Vest, Stefan Viorel Borsa a fost condamnat la 5 ani si 8 luni de inchisoare pentru ca a vandut in mai multe randuri heroina unui ofiter sub acoperire, a incercat sa mituiasca un ofiter de politie si a incercat sa fuga din tara dupa ce ar fi facut rost de pun

pasaport macedonean falsificat. Mai mult, Borsa a fost arestat si in 1986, 1989, 1990 si 1991 pentru trafic de heroina si canabis.

Alte inscrisuri arata ca in 1993, Borsa s-a casatorit cu mama lui Timis aceasta obtinand, mai apoi, cetatenie australiana.

UN CV FALSIFICAT SI O SERIE DE ESECURI. Potrivit documentelor pe care le detinem, Timis a inceput a lucra in Australia ca sofer de camion pentru propria sa companie Timis Transport, o companie ce avea doar un camion. Initiativa sa s-a soldat cu un esec. Astfel in 1986 Timis si-a declarat falimentul, avand de platit creditorilor 15.806 dolari australieni.

Trebuie mentionat, in acest context, ca Timis ar fi trebuie sa declare acest lucru in momentul cand a listat compania Gabriel Resources, cea implicata in afacerea Rosia Montana, pe bursa din Toronto. El nu a respectat insa aceasta conditie.

Mai mult, si alte date din biografia sa si din activitatea sa comerciala sunt prezentate eronat atat in CV-ul inaintat bursei cat si intr-un CV pe care Frank Timis l-a inmanat reporterilor JN anul trecut in Londra.

In 1992, Timis a devenit director in firma Morwest Holdings Pty Ltd, una dintre primele sale incercari in domeniul mineritului aurifer. Dupa sase luni, timp in care Timis impreuna cu alti doi mineri australieni au sapat dupa aur intr-o zona numita Mosquito Creek, si aceasta intreprindere s-a soldat cu un esec.

Intre timp, Timis a infiintat alte firme intre care: Riverdale Mining, Timis Corporation si Carpathian Investments.

Toate cele trei companii, unele in care Timis a fost secondat de Ioana Timis sau de sora sa Ioana Majdik, au fost lichidate de catre Australian Securities & Investments Commission(ASIC), institutia care monitorizeaza toate firmele australiene, deoarece nu s-au aliniat standardelor ASIC.

O soarta similara a avut compania Pneumatic Systems International Pty Ltd in care Timis a devenit director in aprilie 1995. In CV-ul prezentat bursei din Toronto, Timis a declarat ca aceasta companie valora 150 de milioane de dolari australieni.

Timis si-a dat demisia din aceasta firma in 2001 luand cu el 11,6 din actiunile firmei pe care le-a plasat intr-o firma nou infiintata, Regal Group Services, in paradisul fiscal al insulelor Virgine Britanice. Potrivit unui raport confidential ce citeaza spusele unui fost director din firma Pneumatic, actiunile luate cu el de Timis valorau in 2003 cel mult 1.500 de dolari.

Interesant este ca mai tarziu din Regal Group Services va deriva firma Regal Petroleum, firma listata pe bursa din Londra.

Tot in acest context trebuie spus ca am regasit mai tarziu firma Regal Group Services asociata in firma romaneasca Global Mineral Resources alaturi de fiul unui fost senator al Partidului Democrat, Teodor Hauca, secretar al Comisiei Economice a Senatului in legislatura 1996-2000.

ESCROCHERIA ROSIA MONTANA. 1995 a fost un an de gratie pentru Vasile Frank Timis. In acest an, dupa lunga serie de esecuri australiene, Timis a infiintat Gabriel Resources NL Australia si a descoperit, in sfarsit, vana de aur in Romania, in curtea Regiei Autonome a Cuprului din Deva, judetul Hunedoara.

In toamna lui 1995, mai precis marti, 5 septembrie 1995, RAC Deva a publicat un anunt in pagina a opta a cotidianului Adevarul in care a anuntat ca Regia este interesata in incheierea unui parteneriat cu o societate straina pentru “prelucrarea sterilelor cu continut de metale pretioase din iazuri de decantare vechi in amestec cu minereu auro-argintifer la Rosia Montana si Gurabarza-Brad.” RAC

Deva mentioneaza in anunt ca ofertele sunt asteptate timp de 30 de zile de la publicarea anuntului.

Am intrat insa in posesia unor documente semnate de catre reprezentanti ai RAC Deva care certifica faptul ca Regia Autonoma a Cuprului semnase un contract cu Gabriel Resources NL pentru activitatile descrise in anunt, respectiv prelucrarea minereurilor aurifere in amestec cu steril, de la Rosia Montana si Brad, cu o zi inainte ca anuntul sa fie publicat, adica pe 4 septembrie 1995.

Mai mult, reprezentantii RAC Deva au sustinut la acea data ca au primit oferte de colaborare din partea unei alte firme australiene Lycopodium Pty Ltd. Potrivit unui raport confidential, directorul Lycopodium, Michael Caratti, a negat ca ar fi manifestat vreodata un interes in asocierea cu RAC Deva si a spus ca firma sa nu se ocupa cu mineritul.

Potrivit arhivelor ASIC, in aprilie 1996, Gabriel Resources NL se afla in dificultate din punct de vedere financiar, creditorii, intre care si National Australia Bank Ltd, inghesuindu-se la usa companiei.

In acel moment, contractul cu RAC Deva a fost redirectionat, intr-o tranzactie de un dolar, catre o noua firma Gabriel Resources Limited inregistrata in paradisul fiscal Jersey, Channel Islands. Din aceasta clipa a inceput saga Rosia Montana-Gabriel Resources.

DE FAPT, UN OM BUN SI GENEROS

Un raport confidential obtinut de JN mentioneaza marturia unui preot ortodox, parintele Milan Soactor din Perth, Australia care il cunoaste pe Timis din 1981 si care spune ca: “Timis este, de fapt, un om bun. El are capacitatea de a atrage oameni buni in jurul sau. Intotdeauna a fost un om generos, chiar si atunci cand a avut putini bani i-a impartit la cei mai putin norocosi.”

Parerea parintelui Soactor nu pare a fi impartasita zilele acestea de catre detinatorii de actiuni ai firmei Regal Petroleum, firma infiintata de Timis si care si- a pierdut aproape 70% din valoarea de pe bursa dupa ce s-a descoperit ca Timis mintise cu privire la descoperirea unui extraordinar zacamant de petrol in Grecia.

Reamintim ca Regal Petroleum este activa si in Romania unde a concesionat o vasta arie care reprezinta 4% din suprafata Romaniei.

Administratorul Regal Petroleum Romania este Mihail Ianas, fost presedinte al Agentiei Nationale a Resurselor Nationale si omul care a acordat licentele de exploatare a aurului de la Rosia Montana.

In contextul scandalului privind prabusirea actiunilor Regal in Anglia, Ianas a declarat unui ziar britanic ca Regal Petroleum a cheltuit 10 milioane de dolari in Romania, suma din care aproximativ 40% a ajuns in conturile Prospectiuni SA, firma controlata de Ovidiu Tender.

de Paul Cristian Radu     Jurnalul National
Frank Timiş, de la părintele „Roşiei Montane“, a ajuns „împărat“ în Africa de Vest
  Numele lui Frank Timiş, unul dintre cei mai bogaţi români, este legat de începuturile controversatului proiect de la Roşia Montană. „Adevărul“ vă prezintă traseul lui Timiş de la acţionar la Gabriel Resources la mare investitor în Africa de Vest. Ştiri pe aceeaşi temă Victor Ponta, invitat la B1 TV, începând cu ora 20.00 Băsescu, despre proiectul Roşia Montană: „Nu voi fi spectator ca Ilies… Băsescu: Roşia Montană nu are ce căuta în Parlament. Potrivit legii, c… Protestele la adresa exploatării aurului şi argintului de la Roşia Montană şi controversele în jurul contractului aduc în prim-plan începuturile tulburi ale proiectului, dar şi pe „părintele“ acestuia, miliardarul român Vasile-Frank Timiş. Născut în 1963, în localitatea Borşa din judeţul Maramureş, Timiş s-a refugiat în anii ’80 în Australia, unde a fost prins de două ori cu heroină, potrivit „The Telegraph“. După câteva eşecuri de început, Timiş dă lovitura în 1995, an ce marchează demararea afacerii Roşia Montană. În acel moment, Regia Autonomă a Aurului şi Cuprului (RAC) Deva, dă un anunţ în ziarul „Adevărul“, în data de 5 septembrie, pentru căutarea unui partener împreună cu care să valorifice haldele de steril rezultate după extragerea minereurilor, astfel încât să recupereze aur. Companiile interesate aveau dreptul să depună actele în termen de 30 de zile. Numai că, potrivit site-ului de investigaţii Rise Project, contractul de societate, încheiat în 1997 între Gabriel Resources şi RAC Deva, arată negru pe alb că licitaţia avusese loc deja în data de 4 septembrie 1995, cu o zi înainte de publicarea anunţului. De la steril la exploatare Societatea care urma să exploateze minereul de aur se numea la acea vreme Euro Gold Resources, iar mai târziu avea să-şi schimbe denumirea în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC). Frank Timiş era atunci reprezentant al Gabriel Resources, companie înregistrată în paradisul fiscal Channel Islands, din Marea Britanie. În 2000, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a intrat pe fir din cauză că în zonă sunt obiective militare. În acel moment, compania este suspectată că a trimis 80 de tone de minereu la un laborator de peste graniţă nu din haldele de steril, ci din zone noi, neexplorate până acum. Cazul ajunge până la Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), actualul DNA. Într-unul dintre cele trei dosare realizate atunci se menţiona că Gabriel Resources a făcut presiuni la ANRM, astfel încât în anii 1999-2000 perimetrul exploatării Roşia Montană a fost extins de la 12 kilometri pătraţi până la 22 kilometri pătraţi şi apoi până la 42,3 kilometri pătraţi. Între timp, dosarele în cauză au primit neînceperea urmăririi penale (NUP). Ulterior, Frank Timiş şi-a vândut participaţiile deţinute la Gabriel Resources. Scandalul Regal Petroleum Regal Petroleum este cel mai cunoscut scandal în care a fost implicat Timiş. Fondată în 1996, compania avea câteva perimetre de explorare în România şi Ucraina. Firma a fost listată pe bursa de la Londra şi a devenit celebră după ce a achiziţionat în 2003 un zăcământ din Grecia. De-a lungul timpului, compania a produs o serie de rapoarte în care a „umflat“ artificial bogăţia zăcământului. Timiş a fost director executiv al Regal Petroleum între iunie 2003 şi martie 2005, timp în care compania a organizat trei runde de finanţare şi a strâns 100 de milioane de lire sterline. Numai că investitorii au rămas cu ochii în soare, după ce Regal Petroleum a fost forţată în 2005 să recunoască faptul că în zăcământul din Grecia nu există petrol în cantităţi comerciale. Autorităţile britanice au amendat în 2009 compania Regal cu 600.000 de lire, cea mai mare amendă posibilă, pentru înşelarea investitorilor. Reorientarea către Africa Între timp, Frank Timiş s-a reorientat către Africa, în principal prin două companii: African Petroleum şi African Minerals. Prima are o serie de concesiuni în Liberia, extinzându-şi însă căutările şi în zone aflate în vecinătate, în Senegal sau Gambia. În februarie 2012, African Petroleum anunţa o descoperire majoră în perimetrul din Liberia: 840 de milioane de barili, alături de rezerve suplimentare de 2,3 miliarde de barili în alte două concesiuni. Informaţiile au provocat frenezie la bursă, dublând preţul acţiunilor într-o zi, informează Incont.ro. Aceasta menţionează, însă, că autoritatea de reglementare din domeniu din Liberia, NOCAL, a precizat imediat că e nevoie de noi teste. Preţul acţiunilor a scăzut de zece ori de anul trecut până acum. „Împăratul Africii de Vest“ African Minerals reprezintă, însă, o poveste de succes. Luna trecută, site-ul NewsAfrica.com l-a decretat pe Frank Timiş drept „împăratul resurselor din vestul Africii“. Potrivit acestuia, statele Coasta de Fildeş şi Burkina Faso i-au acordat lui Timiş drepturile de modernizare a unei linii ferate de 1.400 de kilometri dintre cele două ţări. Compania căreia i-a fost acordat contractul se numeşte Pan African Minerals. Timiş extrage fier în Sierra Leone prin African Minerals, proiect evaluat la 2,5 miliarde de dolari şi pentru care Timiş a construit o cale ferată de 220 de kilometri şi la care lucrează 15.000 de angajaţi. Timiş ar fi investit 4,5 miliarde de dolari în Africa de Vest, conform calculelor realizate de NewsAfrica.com. Frank Timiş, în topul miliardarilor Frank Timiş este cotat de publicaţia „Capital“ drept cel mai bogat român, cu o avere estimată la 1,7-1,75 miliarde de euro, în vreme ce în topul „Forbes 500 miliardari“ îl plasează pe poziţia secundă, cu 900-950 de milioane de euro.

Citeste mai mult: adev.ro/mt954b

Citiți aici și despre „afacerile religioase“ lui Frank Timiș în județul Vâlcea: http://www.voceavalcii.ro/2013120418581/Soc-Numarul-manastirilor-marca-Frank-Timis-din-Valcea-este-stabilit-la-17.html

 

Leave a Response