|vineri, mai 29, 2020
  • Follow Us!

Vâlcea, în topul judeţelor cu cei mai mulţi vârstnici din ţară 

Vâlcea, în topul judeţelor cu cei mai mulţi vârstnici din ţară

Scăderea natalităţii începută în anii ÔÇÖ90 şi migraţia masivă au condus la o creştere accentuată a ratei de îmbătrânire. Muntenii şi oltenii sunt cei mai “trecuţi” locuitori, ieşenii, cei mai tineri. În prezent, populaţia peste 65 de ani reprezintă 15% din numărul total de locuitori ai ţării. Un procent enorm, în condiţiile în care specialiştii vorbesc deja de o populaţie îmbătrânită demografic atunci când ponderea vârstnicilor depăşeşte 12%. Curentul îmbătrânirii a cuprins România după ÔÇÖ90, când “dezlegarea” la avorturi a făcut ca natalitatea să scadă la jumătate imediat după Revoluţie. Tendinţa a continuat în anii următori, iar efectele se văd astăzi, o dată cu îmbătrânirea masivă a populaţiei născute în anii ÔÇÖ50-ÔÇÖ60, când natalitatea era în floare.

Deficitul a fost adâncit şi de migraţia tinerilor în străinătate, adică exact acel segment care ar trebui să asigure creşterea demografică. Stimularea natalităţii şi atragerea imigranţilor ar putea umple acest “gol”, dar cum efectele s-ar vedea abia peste 20 de ani, specialiştii cred că sunt slabe şanse ca problema să fie inclusă pe agenda politică. Cea mai îmbătrânită regiune, cu o pondere de 16,8% a vârstnicilor, este Muntenia. Conform ultimului recensământ, în două dintre judeţele acestei regiuni se înregistrează un record naţional de îmbătrânire: Teleorman, unde ponderea vârstnicilor ajunge la 21,8% şi Giurgiu- 18,6%. Nici celelalte judeţe din regiune nu stau mai bine la acest capitol: în Călăraşi, ponderea bătrânilor depăşeşte 17%, iar în Ialomiţa- 16%. Surprinzător, în topul regiunilor îmbătrânite urmează Oltenia (16,5%), unde rata natalităţii era ridicată acum cu câţiva ani. În judeţele oltene, ponderea vârstnicilor e peste media naţională: Vâlcea – 17,6%, Olt – 17,3%, Dolj- 16,9% şi Mehedinţi- 16,4%. La polul opus se află Banatul, Moldova, Transilvania şi Capitala, unde ponderea vârstnicilor, deşi destul de ridicată, e sub media naţională (în jur de 14%).

Cele mai “tinere” judeţe sunt Satu-Mare (12,4%), Iaşi (12,6) şi Constanţa (12,6%). Sociologul Alfred Bulai spune că regiunile ţării au fost destabilizate demografic de migraţia internă, fenomen prezent încă din comunism. “Oamenii au migrat de la sat la oraş, din zone sărace în zone bogate. Mulţi munteni s-au mutat în Capitală, de altfel, aici, toate proiectele mari din comunism au fost făcute cu oameni din provincie. În anii ÔÇÖ50, Bucureştiul avea un milion de locuitori, iar în ÔÇÖ89, ajunsese la peste 2 milioane”. Sudul ţării a cunoscut însă şi o migraţie externă masivă în ultimii zece ani. “Oamenii pleacă din zonele sărace, cum este cea sudică. Puţini pleacă din Banat sau Ardeal. Copiii românilor se nasc în alte ţări şi dobândesc cetăţenie acolo, ceea ce e convenabil, mai ales că ajutoarele sunt consistente acolo.

În 2008, aveam trei milioane de români în afară”, atrage atenţia sociologul, care mai spune că şi ţările occidentale s-au confruntat cu acest fenomen. “În anii ÔÇÖ50, vapoare întregi cu italieni şi irlandezi plecau în America. Ideea e că deficitul demografic nu se poate rezolva doar prin stimularea natalităţii, ale cărei efecte s-ar vedea peste 20 de ani, o dată cu integrarea pe piaţa muncii. Cum nici românii plecaţi în afară nu pot fi aduşi înapoi cu forţa, o soluţie pe termen scurt ar fi să atragem şi noi imigranţi”, conchide Alfred Bulai. Scăderea bruscă a natalităţii după Revoluţie generează un deficit masiv la bugetul de pensii. În prezent, un salariat contribuie pentru 1,23 de pensionari, iar previziunile sunt sumbre. Când decreţeii (născuţi între 1966-1971) se vor retrage din activitate, vor primi o pensie de doar 15% din ultimul salariu, estimează vicepreşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Ion Giurescu. Sistemul de contribuţii în conturi individuale e o soluţie fezabilă, susţine acesta. “După 20 de ani, sumele economisite se vor dubla, iar după 40 de ani de contribuţie, vor fi de patru ori mai mari decât contribuţiile”. Regiunile cu cel mai mare număr de pensionari sunt Muntenia (740.230) şi Moldova (703.168).

Sursa: evz.ro

Leave a Response