|joi, noiembrie 26, 2020
  • Follow Us!

“Modernizarea sistemului de termoficare va asigura confortul populaţiei cu costuri rezonabile 

• Interviu cu ing. Ion Cocleţ, director executiv Termoficare Urbană din cadrul CET Govora

„Modernizarea sistemului de termoficare va asigura confortul populaţiei cu costuri rezonabile”

Petre Coman

• În sinteză, domnule Ion Cocleţ, ce cuprinde proiectul care va fi implementat la Râmnicu Vâlcea de modernizare a sistemului de termoficare urbană şi reabilitarea Cazanului 7 de la CET Govora?
„Sunt două lucruri distincte: licitaţiile se fac pe nişte documentaţii de atribuire care sunt elaborate de ISPE Bucureşti, cel care a câştigat licitaţia de la Ministerul Mediului pentru realizarea aplicaţiilor pentru patru oraşe: Botoşani, Focşani, Oradea şi Râmnicu Vâlcea. Deci, POS-ul de Mediu este un program pe Axa 3 din fondurile europene pe care angajamentul îl are Ministerul Mediului, prin Autoritatea de Mediu. Ei au făcut licitaţiile la Bucureşti şi au ales acest consultant. Cel care a elaborat întreaga documentaţie – de la master-plan, studiu de fezabilitate, analiză cost-beneficiu, analiză instituţională, cererea de finanţare şi toate documentele suport – este acest acest consultant ISPE Bucureşti. Bineînţeles că pe relaţia cu beneficiarul aplicaţiei, care este Consiliul Judeţean, la Vâlcea există faţă de alte oraşe o particularitate totală: sistemul de distribuţie, punctele termice şi consumatorii aparţin municipiului Râmnicu Vâlcea, însă centrala de producere şi reţeaua de transport apă fierbinte este în administrarea Consiliului Judeţean, deci în domeniul public al judeţului Vâlcea. În 1997, când CET Govora a trecut de la AVAS, Guvernul de atunci avea obligaţia de a privatiza cel puţin o unitate din sistemul de energie.

Noi, la Bruxelles, apărem teoretic ca privatizaţi, pentru că ne-a trecut în domeniul privat al judeţului. Dar au trecut doar activele pe care le avea CET Govora la momentul respectiv. Abia în 2002 am concesionat întregul sistem de termoficare din Râmnicu Vâlcea, care aparţinea societăţii Termorim. În condiţiile acestea, problema pentru mediu o reprezenta sursa, mai bine spus tot ce înseamnă noxe. Ca atare, proiectul nu putea să se adreseze primăriei, aşa cum se adresa la toţi ceilalţi. Astfel, cel care este benefciarul direct este Consiliul Judeţean şi, indirect, operatorul economic. Deci, toate documentele care sunt suportul pentru cererea de finanţare de la Bruxelles au fost aprobate prin hotărâri de consiliu judeţean. În consecinţă, Consiliul Judeeţan Vâlcea este beneficiarul şi el organizează licitaţiile. Acum se spune ce facem cu specialiştii? Nu este nici un fel de problemă: fişele de date, caietul de sarcini, fişele utilajelor şi memoriile tehnice sunt complete. Nimeni nu schimbă nimic pentru că ele aşa au fost aprobate de autoritatea de mediu şi de Comisia Europeană. Drept urmare, nu se pune problema decât de actualizat în fişa de date ceea ce legislaţia a modificat de la momentul aprobării până la momentul publicării. În comisia care va analiza ofertele depuse, vor face parte şi specialişti de la CET Govora.

Practic, există două decizii: o decizie la unitatea de implementare a proiectului care este la nivelul Consiliului Judeţean, şi o decizie la nivelul CET Govora, la care coordonatorul proiectului sunt eu. Mai mult decât atât, noi avem dreptul şi obligaţia: prima dată licităm managementul proiectului, care este un serviciu. Managementul proiectului îl vor face aceşti experţi pe care i-am spus, care ştiu foarte bine atât legislaţia din România, dar şi ceea ce licităm în continuare. Ei vor mai verifica toate documentaţiile de atribuire pentru lucrări. Rolul managementului de proiect este tocmai de a pregăti pe documentaţiile pe care le avem licitaţiile şi de a evalua ofertele împreună cu comisiile care sunt decise la nivelul Consiliului Judeţean. În comisiile acestea, este exclus faptul că n-ar avea ei specialişti; nici nu le trebuie din moment ce procedura pe ghidul de absorbţie a fondurilor europene este de a avea management de proiect”. 

• Care este valoarea proiectului şi cine va asigura partea de cofinanţare?
„Pentru managementul de proiect se vor aloca fonduri de 1,4 milioane euro. În schimb, valoarea totală a proiectului de reabilitare este de peste 55 milioane euro fără TVA. Proiectul prevede reabilitarea Cazanului 7 de la CET Govora şi a 2,4 km de conductă primară. Astăzi, CET Govora are două părţi: CET Termoficare, care are toate mijloacele fixe în domeniul public al judeţului, şi CET Industrie, care aparţine CET-ului aşa cum îl ştim noi. Asta pentru că banii nu puteau sosi decât dacă era proprietatea publică a Consiliului Judeţean. Noile entităţi nu au personalitate juridică, însă bilanţurile contabile se ţin separat. Aici, cofinanţarea este asigurată 50% din fondurile de coeziune, 45% Guvernul, şi 5% Consiliul Judeţean Vâlcea. Însă, un lucru important: analiza cost-beneficiu pe toată perioada de 20 ani, până în 2031, trebuie să dea fluxul de numerar zero. Adică n-ai voie nici profit şi nici pierdere”.
• Care vor fi efectele sociale ale acestui proiect?
„Proiectul vizează trei obiective majore: conformarea la legislaţia de mediu prin investiţii specifice, în baza aplicaţiei POS Mediu; creşterea eficienţei energetice atât prin investiţiile proiectului în sine (modernizare cazan şi electropompe de termoficare), cât şi prin investiţiile complementare proiectului angajate de Consiliul Judeţean Vâlcea, respectiv Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea, cu referire la reabilitarea şi modernizarea sistemului de transport al apei fierbinţi respectiv sistemului de distribuţie, investiţii ce vor conduce la diminuarea pierderilor actuale de la 32% la 15%; componenta socială a proiectului se adresează consumatorilor de tip urban (populaţia municipiului Râmnicu Vâlcea) care reprezintă 85% din total consumatori racordaţi la sistemul centralizat. Cele trei obiective au un impact major în plan social, asigurând următoarele: siguranţa existenţei CET Termoficare ca sursa de producere a energie termice pe o perioadă de minim 20 de ani, perioadă pentru care s-a realizat analiza cost-beneficiu a proiectului; utilizarea cărbunelui lignit din exploatările miniere locale ca şi combustibil de bază (97%) pentru producerea energiei termice şi gaz metan 3%, conduc la o evoluţie a preţului energiei termice (Gcal) în perioada 2011-2031 care se va menţine în limita gradului de suportabilitate al populaţiei; prin implementarea proiectului costurile cu energia termică nu vor depăşi 8,5% din venitul mediu net al unei familii din municipiul Râmnicu Vâlcea, calculat la nivelul unui an, aceasta fiind una din condiţiile de eligibilitate ale proiectului;

proiectul nu generează profit, condiţie obligatorie pentru obţinerea fondurilor nerambursabile, evoluţia preţului la energia termică trebuind să compenseze doar costurile de exploatare suplimentare pentru noile instalaţii care se montează, fapt ce garantează menţinerea preţului în limita suportabilităţii pentru populaţie cel puţin până în anul 2031, condiţie care nu s-ar fi putut îndeplini în cazul realizării proiectului din surse proprii ale operatorului, întrucât acestea trebuiau amortizate (amortizare care s-ar fi reflectat în preţul de cost al energiei termice, iar preţul ar fi depăşit cu mult gradul de suportabilitate al populaţiei); menţinerea unui preţ competitiv în raport cu preţul energiei termice produs din alte surse alternative va crea premiza extinderii sistemului centralizat la noi consumatori şi reconectarea apartamentelor deconectate în perioada anterioară. În concluzie, implementarea proiectului va conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu la nivel local şi global, asigurarea confortului la consumatorul final cu costuri rezonabile, asigurând premizele unei dezvoltări durabile şi în condiţii de eficienţă economică”.

Leave a Response