Guvernul nu sprijină înfiinţarea de parcuri industriale în judeţul Vâlcea

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, Ion Cîlea:

Guvernul nu sprijină înfiinţarea de parcuri industriale în judeţul Vâlcea

Cu 6 ani în urmă, pe când România încă nu făcea parte din marea comunitate a Europei, Direcţia de integrare europeană din cadrul Consiliului Judeţean Vâlcea a iniţiat prima acţiune de centralizare a proiectelor depuse pe structura Programului PHARE de către autorităţile publice locale şi de alte instituţii la nou înfiinţata Agenţie de Dezvoltare Regională Sud - Vest Oltenia. Îmi amintesc că cea mai mare aderenţă şi interes s-au manifestat îndeosebi de către primăriile locale, în direcţia consolidării mediului de afaceri zonal şi local.

Din cele 7 proiecte plecate din Vâlcea spre ADR Oltenia, unul mi-a atras atenţia cu deosebire. El se referea la construirea unui parc industrial denumit Tehnopol pe care l-a elaborat primarul din acea vreme al oraşului Horezu, ing. Gheorghe Niţă. Ideea tânărului inginer era una curajoasă, de perspectivă certă şi capabilă să absoarbă peste 23 milioane euro din fondurile europene de preaderare.

Ce s-a întâmplat cu acel proiect, prin ce coclauri birocratici s-a împotmolit nu s-a mai aflat nimic. Dacă el ar fi fost pus în operă, astăzi am fi putut să vorbim despre primul parc industrial din Oltenia, ceea ce pentru Vâlcea ar fi fost un puternic atu în favoarea dezvoltării acestui sistem de afaceri.

Problema în sine a fost reactualizată şi pusă pe tapet tot la Vâlcea în această lună.
Ministerul Administraţiei şi Internelor a organizat în cadrul Consiliului Judeţean Vâlcea un seminar de lucru pe teme privind promovarea parcurilor industriale pentru dezvoltarea colectivităţilor locale, manifestare finanţată prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative. Dezbaterile au readus în actualitate acţiunea pe care am iniţiat-o şi noi în luna august 2010 când am solicitat primăriilor locale să analizeze posibilităţile de reabilitare a siturilor industriale scoase în afara activităţilor economice şi pregătirea acestora pentru noi activităţi. Am avut în vedere, în mod special, platformele industriale din Drăgăşani, Brezoi, Bălceşti, Băbeni şi Berbeşti care, prin reintegrare fie ca parcuri industriale, fie ca incubatoare de afaceri, vor crea avantaje pentru noi investiţii şi recuperare a unei infrastructuri rămasă fără utilizare.
La nivelul Consiliului Judeţean am demarat unele acţiuni pentru identificarea de locaţii optime şi elaborarea proiectelor necesare. De asemenea, am cerut primăriilor din localităţile urbane să ne comunice lista cu terenurile şi clădirile existente care se pretează pentru realizarea unor parcuri industriale şi/sau agricole, precum şi agenţii economici intersaţi să-şi desfăşoare activitatea în amplasamentele respective.

Pe baza acestor demersuri au fost întocmite şi depuse la ADR Sud-Vest Oltenia un număr de 3 documentaţii care au în vedere: Un Centru de dezvoltare a serviciilor în afaceri Nord Oltenia, Centru de sprijinire a afacerilor furnizorilor de servicii la distanţă Dăeşti şi un Complex de integrare a afacerilor din servicii şi producţie, acesta aflându-se deja în etapa de evaluare tehnico-financiară.

Primarul oraşului Bălceşti ne-a informat că şi în zona respectivă a fost identificat ca locaţie viabilă izlazul localităţii, având ca referinţe existenţa unei suprafeţe de teren care corespunde criteriilor, a căilor de acces şi posibilităţi de asigurare a utilităţilor.

Toate iniţiativele şi acţiunile noastre întâmpină însă mari greutăţi deoarece, la nivel naţional, nu există o legislaţie clară care să reglementeze regimul parcurilor industriale.

Dacă ne referim, de exemplu, la investitorii străini, aceştia manifestă multă retincenţă acuzând nivelul ridicat al taxelor şi impozitelor, birocraţia, lipsa de transparenţă şi aplicarea dificilă a drepturilor prevăzute de lege. La acestea se mai adaugă şi tarifele la utilităţi, mai ales la energia electrică, în condiţiile în care ponderea producţiei de electricitate ieftină, hidro sau nucleară din România este cea mai mare în comparaţie cu toate celelalte state europene.

Creşterea economică prognozată ar trebui, în mod normal, să ajute la creşterea pieţii de parcuri industriale de afaceri. Cârmuitorii ţării ar trebui să ţină seama că, indiferent de calitatea infrastructurii, România reprezintă a doua mare piaţă de consum din estul Europei, consum care trebuie alimentat cu marfă, dar şi cu facilităţi legale. Suficient să amintesc în acest sens posibilităţile de introducere a unor stimulente fiscale, crearea unei legi a holdingului, plata cât mai rapidă a arieratelor Guvernului faţă de firmele private şi, nu în ultimul rând, o mai bună cooperare între instituţiile statului şi mediul de afaceri.

Dr.ing. Ion Cîlea

Preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea