• Alături de preşedintele CJ Vâlcea, Ion Cîlea,
• potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Sănătăţii, „reorganizarea spitalelor este unul dintre cele mai importante obiective de anul acesta, determinat de funcţionalitatea sistemului şi de tratamentul corespunzător aplicat pacientului, şi mai puţin de problemele financiare"
Prezenţi la şedinţa Consiliului Judeţean Vâlcea desfăşurată marţi, 8 februarie, primarii din Brezoi şi Bălceşti, Robert Schell respectiv Ion Curelaru, au anunţat că au strâns peste 15.000 de semnături de la locuitorii din zonă, toţi semnatarii pronunţându-se în favoarea menţinerii spitalelor din cele două oraşe. În sprijinul celor doi primari a sărit şi preşedintele Ion Cîlea, iar apoi toţi consilierii judeţeni, care l-au mandatat apoi, cu unanimitate de voturi, pe şeful de la CJ Vâlcea să poarte discuţii la Ministerul Sănătăţii şi să-l convingă pe ministrul Attila Cseke să nu procedeze la transformarea în cămine de bătrâni a celor două unităţi spitaliceşti.
Miercuri, 9 februarie, Ion Cîlea şi primarii din Brezoi şi Bălceşti au fost la Ministerul Sănătăţii pentru a-i prezenta ministrului Attila Cseke un memoriu în care se aduc argumente fundamentate pentru salvarea de la desfiinţare a celor spitale orăşeneşti, precum şi anularea deciziei de comasare a Spitalului de Pneumoftiziologie „Constantin Anastasatu" de la Mihăeşti cu Spitalul Judeţean Vâlcea.
Aducând în discuţie descentralizarea sistemului sanitar, preşedintele Ion Cîlea a spus că decizia Ministerului Sănătăţii de a interveni în actul de management al spitalelor este „aberantă, ilegală şi absurdă". Nu în ultimul rând, şeful de la CJ Vâlcea a mai adăugat la şedinţa Consiliului Judeţean că, atâta timp cât managementul spitalelor a fost preluat de Consiliul Judeţean şi consiliile locale, este anormal ca propunerea privind desfiinţarea şi comasarea unor unităţi spitaliceşti vâlcene să fie făcută de prefectul judeţului şi de directorul Direcţiei de Sănătate Publică.
Primarul din Brezoi, Robert Schell, a ţinut că declare: „Ministerul să nu-şi mai bage nasul în lucrurile altora şi să avizeze nişte liste întocmite total abuziv. În data de 4 ianuarie 2011 a fost trimisă la Bucureşti o adresă semnată de prefectul judeţului şi de catre directorul DSP în care erau stipulate propunerile pentru desfiinţarea celor două spitale. Şi, prin neimplicare, parlamentarii puterii susţin indirect desfiinţarea acestora. Nu glumesc când spun că vom bloca drumul naţional dacă s-ar ajunge la această decizie".
Care sunt motivele oficiale prezentate de Ministerul Sănătăţii?
Potrivit unui comunicat de presă postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, „reorganizarea spitalelor este unul dintre cele mai importante obiective de anul acesta, determinat de funcţionalitatea sistemului şi de tratamentul corespunzător aplicat pacientului, şi mai puţin de problemele financiare, cu toate că şi acestea sunt importante". Conform proiectului Ministerului Sănătăţii, dintre cele 435 de unităţi sanitare cu paturi care există în prezent atât în reţeaua proprie, cât şi în administrarea autorităţilor locale, 182 unităţi sunt propuse să rămână fără personalitate juridică şi să se reorganizeze în secţii exteriore.
Dintre cele 182 de spitale, un număr de 111 unităţi sanitare vor fi comasate, iar restul de 71 sunt unităţi care se vor reprofila în cămine pentru persoane vârstnice sau centre de permanenţă. Există deja 10 unităţi sanitare (5 în Dâmboviţa, 2 în Oradea, 2 în Bucureşti şi una în Argeş) care sunt desfiinţate din punct de vedere juridic prin hotărârile de guvern aprobate anul trecut.
„Încă de la început doresc să subliniez că, în urma comasărilor şi a reprofilărilor de spitale nu va exista personal medical disponibilizat. În cazul comasărilor, unităţile sanitare devin secţii exterioare ale unităţilor nou înfiinţate, ca urmare nu va exista motivaţie pentru disponibilizare de personal. În cazul celor 71 de unităţi sanitare care vor fi reprofilate, cei 794 de medici şi 2532 asistenţi medicali vor fi repartizaţi, după caz, în unităţile sanitare nou înfiinţate sau în cele din judeţul în care au domiciliul. Avem în acest sens un acord de principiu cu sindicatele din domeniu", a adăugat ministrul Attila Cseke.
Comasarea sau reprofilarea celor 182 de unităţi sanitare este rezultatul unei evaluări pe care Ministerul Sănătăţii a realizat-o în colaborare cu direcţiile de sănătate publică şi autorităţile locale timp de mai multe luni de zile. În ceea ce priveşte reprofilarea unităţilor sanitare, Ministerul Sănătăţii şi cel al Muncii vor desfăşura în perioada 1 aprilie 2011- 31 decembrie 2013, Programul de interes naţional „Dezvoltarea reţelei de cămine pentru persoanele vârstnice". Conform noului program vor putea fi înfiinţate un număr de până la 71 cămine pentru persoane vârstnice, prin reorganizarea de unităţi sanitare cu paturi în care vor primi asistenţă între 2.500 - 4.800 persoane vârstnice. De asemenea, există posibilitatea ca o parte dintre aceste unităţi să fie reorganizate şi în centre de permanenţă în care să fie asigurată continuitatea asistenţei primare.
În prezent, conform datelor Ministerului Municii există doar 25 de cămine de bătrâni cu 1570 de paturi finanţate de la bugetul de stat şi autorităţile locale, 51 unităţi pentru tratarea pesoanelor cu afecţiuni psiholocomotorii şi încă 53 de unităţi finanţate de ONG-uri. Conform datelor raportate de direcţiile de asistenţă socială către Ministerul Muncii, peste 2800 de persoane se află pe listele de aşteptare pentru a ocupa un loc într-un cămin de bătrâni. „Prin acest program pe care-l iniţiem, este pentru prima dată când statul finanţează fără implicarea autorităţilor locale sau a ONG-urilor o serie de unităţi destinate îngrijirii persoanelor vârstnice", a declarat ministrul Attila Cseke. Programul va avea un buget total de 230 milioane de lei, din care pentru 2011 vor fi alocate 65 milioane de lei. Până la data de 30 martie 2011, autorităţile locale au obligaţia de a realiza demersuri pentru transformarea unităţilor sanitare care sunt pe lista de reprofilare în cămine de bătrâni. (Petre Coman)
Web Design by DowMedia
