|vineri, iunie 25, 2021
  • Follow Us!

Hidroelectrica şi Hidroserv Vâlcea vor fi înghiţite de compania ELECTRA 

• Alături de minele de carieră din Berbeşti-Alunu,

Hidroelectrica şi Hidroserv Vâlcea vor fi înghiţite de compania ELECTRA

Săptămâna trecută, Guvernul a aprobat reorganizarea producătorilor de energie electrică şi termică din subordinea Ministerului Economiei, prin înfiinţarea a două companii energetice naţionale, ELECTRA şi HIDROENERGETICA. Printre altele, compania energetică naţională ELECTRA SA va include: societatea Hidroelectrica Râmnicu Vâlcea şi SC Hidroserv SA Râmnicu Vâlcea şi Exploatarea Minieră de Carieră Berbeşti. Societatea nou înfiinţată – Compania Naţională Electra SA – va avea ca obiect principal de activitate producerea şi furnizarea energiei electrice, producerea, transportul, distribuţia şi furnizarea energiei termice, exploatarea minelor şi carierelor de lignit şi producerea de combustibil nuclear.

Autoritatea de concurenţă analizează această operaţiune din punctul de vedere al posibilelor efecte anticoncurenţiale, în conformitate cu Regulamentul privind autorizarea concentrărilor economice. Potrivit dispoziţiilor Legii concurenţei operaţiunile de concentrare economică ce depăşesc pragurile valorice prevăzute de lege sunt supuse controlului şi trebuie notificate Consiliului Concurenţei, pentru analiza compatibilităţii lor cu un mediu concurenţial normal. Cele două companii integrate din România sunt în fazele terminale de înfiinţare, autorităţile de la nivel naţional dar şi judeţean, fiind de părere că, în maxim 6 luni, acestea vor fi deja funcţionale.

La nivel local, înfiinţarea celor două companii bucură în special partidul aflat la guvernare dar, în special liderul minerilor din Oltenia, Marin Condescu. Acesta susţine că înfiinţarea Electra şi Hidroenergetica a fost unul din principalele motive pentru care sindicatele miniere au susţinut candidatura lui Traian Băsescu la preşedinţia României.

Ministerul Economiei nu a vrut să audă de complex energetic la Vâlcea

Până să se realizeze noua companie energetică, Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO) va trebui să disponibilizeze peste 300 de angajaţi, inclusiv de la Exploatarea Minieră de Carieră (EMC) Berbeşti. În urmă cu mai mult de un an, ideea realizării unui complex energetic la Vâlcea a fost respinsă chiar de reprezentanţii Ministerului Economiei.

Deşi în strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, aşa cum a fost aprobată prin HG nr. 1069/2007, se prevedea elaborarea unei analize pentru posibila identificare a unei soluţii de integrare a minelor de huilă viabile economic din Valea Jiului cu producători de energie electrică (integrare care poate fi comercială, prin contracte, sau organizaţională, prin agregarea unui complex energetic), crearea unui complex energetic care să se bazeze pe reorganizarea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia (SNLO) nu a fost prevăzută în actul normativ din 2008.

Cei de la ME spuneau că orice modificare a structurii organizatorice actuale a SNLO, prin separarea în cadrul societăţii a celor trei perimetre aferente exploatării de la Berbeşti, ar fi condus la perturbări grave privind asigurarea cu cărbune energetic a producătorilor de energie pe bază de lignit din ţară. Menţionăm că, beneficiari ai producţiei de lignit exploatat la Berbeşti, pe bază de contracte comerciale ferme, la ora actuală, în afară de CET Govora, mai sunt Complexul Energetic Craiova (cu centralele Craiova II şi Işalniţa) şi CET Braşov.

Din punctul de vedere al cerinţelor de mediu, problemele cu care se confruntă CET Govora în momentul de faţă nu pot fi preluate de către activitatea minieră, care la rândul său trebuie să se alinieze cerinţelor de mediu impuse de normele europene. Din punct de vedere juridic, licenţele de concesiune privind exploatarea, deţinute de SNLO pentru perimetrele Panga, Berbeşti Vest şi Olteţ, nu pot fi transferate către o entitate a administraţiei locale. Menţionăm, de asemenea, că, SNLO, conform Deciziei nr. 251/2006 a Consiliului Concurenţei, în conformitate cu dispoziţiile Acordului European şi sub monitorizarea directă a Comisiei Europene, a derulat programul de restructurare pentru perioada 2006-2008 în baza căruia a beneficiat de ajutor de stat pentru restructurare.

Orice modificare a structurii SNLO ar fi însemnat nerespectarea condiţiilor care au stat la baza ajutorului de stat acordat. În ceea ce priveşte CHE Govora şi CHE Râureni, Ministerul Economiei spunea în 2008 că acestea, împreună cu celelalte 12 centrale hidroelectrice care aparţin Sucursalei Hidrocentrale Râmnicu Vâlcea a SC Hidroelectrica SA, funcţionează în regim de cascadă, dispecerizarea separată nefiind indicată având în vedere serviciile secundare de sistem pe care centralele de pe Olt trebuie să le furnizeze în Sistemul Energetic Naţional.

Leave a Response