|miercuri, mai 12, 2021
  • Follow Us!

Sit valoros, descoperit la Ocnele Mari 

Sit valoros, descoperit la Ocnele Mari

Arheologii au făcut o descoperire deosebită la Ocnele Mari: situl arheologic cuprinde acum şi ruinele de piatră ale casei unde se presupune că a locuit în vechime administratorul aşezării romane dezvoltată în zona actualei staţiuni. Beciul, în care au fost descoperite monezi, amfore de aproape un metru înălţime, foarte multe ulcioare, opaiţe, căţuiuri dacice, cea mai mare parte întregi. Descoperirea este o adevărată comoară pentru arheologi şi este unică în Oltenia şi în zona Subcarpatică a României.

Arheologii Muzeului Judeţean de Istorie Vâlcea estimează că vechimea beciului descoperit este de aproximativ 1.800 de ani. În zonă se fac săpături de câteva luni, pentru descărcarea arheologică, situl fiind afectat şi de lucrările de pe cursul Pârâului Sărat, menite să ferească locuinţele de zonă de scurgerile de saramură din Câmpul I de sonde Ţeica. Muncitorii care au ridicat barajul au anunţat la începutul lucrărilor că descoperiseră în zonă fragmente de ceramică, în timp ce făceau săpături. Situl din epoca daco-romană îi surprinde acum chiar şi pe cercetători.

„Exact când lucrurile se apropiau de închidere, am făcut această descoperire. Sub ruinele de piatră a casei în care am stabilit că stătuse administratorul aşezării romane am dat peste un beci autentic, de 6,70 metri pe 6,80 metri, cu bârne de lemn şi ziduri de piatră. Descoperirea a fost făcută pe 14 septembrie şi este un lucru extraordinar, mai ales că nu există aşa ceva în toată Oltenia şi zona Subcarpatică. Am găsit şi 16 monede din bronz şi argint din perioada împăratului Traian până în secolul III după Hristos.

Am întâlnit şi şase vetre de foc. Aici se gătea pentru cei care lucrau, cu alte cuvinte avem o bucătărie aici, printre scopurile funcţionale ale acestui beci, şi abia sunt la o jumătate de metru adâncime. Satisfacţia noastră a fost teribilă”, spune Mariana Iosifaru, cea care coordonmează săpăturile în zonă. Şantierul arheologic s-a deschis în urmă cu trei luni, la începutul verii când, din întâmplare, în zona pârâului Sărat s-a o bucată dintr-un vas de ceramică considerat un lux pe vremea romanilor, aşezarea romană din zonă datând de la începutul secolului II după Hristos.

În zonă, scurgerile de saramură sunt mult mai diminuate faţă de zilele trecute, iar cota lacului de acumulare a scăzut. Suprafaţa lacului din Câmpul I Sonde este de 13.200 de metri pătraţi, iar suprafaţa bazei conului de scufundare, de 30.600 de metri pătraţi. După mai mult de 40 de zile de la începerea procesului, au fost evacuaţi 477.281 de metri cubi de saramură. În anii următori vor trebui luate însă măsuri pentru limitarea efectelor exploatării de sare şi asupra localnicilor din satul Goruniş, ale căror case pot fi şi ele afectate, dat fiind că aproximativ 80 de gospodării se află deasupra unei caverne, unde continuă şi în prezent exploatarea sării.

Leave a Response