A început sezonul casatoriilor la Vaideeni

duminică, 18 ianuarie 2009

A început sezonul casatoriilor la Vaideeni

Sezonul casatoriilor a început în comuna Vaideeni în acest an, dupa traditie, cu „Balul oierilor”, manifestare organizata în comuna vâlceana de pastori înca din anul 1950. Traditia de pastrare a portului popular si al traditiilor locale, continuata cu ajutorul unor profesori din Vaideeni face ca oamenii locului sa reuseasca sa duca mai departe muzica, dansul, portul popular si traditiile locale. Balul deschide, de asemenea si sezonul de maritis, deoarece, tot prin traditie, cu aceasta ocazie fetele îsi pot alege un barbat sau pot fi remarcate de acesta daca dau dovada de pricepere la dans.

Pastrarea traditiei, importanta la Vaideeni

La Vaideeni, localitate atestata documentar din anul 1514, situata la poalele Muntilor Capatânii pastrarea traditiilor este o prioritate pentru administratia locala. „Organizam acest bal pentru a pastra traditia pastoreasca, foarte importanta pentru noi. În acest an l-am avut ca oaspete de seama pe fostul ministru Lazar Comanescu. Anul acesta avem de gând sa înfiintam un centru multicultural în scoala veche a comunei.” – spune primarul comunei Vaideeni, Ivan Jinaru.

La „Balul oierilor” au acces mai ales localnicii care vin îmbracati în costume populare, pentru ceilalti organizatorii facând doar câteva exceptii. Oamenii nici nu mai stiu în ce an a fost organizata pentru prima oara manifestarea, dar cert este ca ea s-a desfasurat în fiecare an din anul 1950 pâna în prezent. Tinerii din zona folosesc înca acest prilej pentru a-si cauta perechea, multe casatorii încheindu-se dupa aceste baluri.

Bal pentru tineri

ªi în acest an, balul a fost precedat de un spectacol oferit localnicilor de Primaria Vaideeni si de Fundatia Vaideenii, în timpul caruia tinerii de la scoala din comuna au cântat, au dansat, iar fluierasii din vechea formatie a Vaideeniului le-au reamintit localnicilor de cântecele ciobanesti traditionale. „Dorim ca prin acest bal al oierilor sa revigoram cântecul si dansul traditional din Vaideeni, speram ca prin aceasta revigorare sa cautam o noua identitate pentru satul nostru.” – a spus primarul localitatii, Ivan Jinaru.

Dupa spectacol, tinerii au avut „mâna libera” de la parinti pentru a-si alege fete pentru dans si a lega prietenii cu acestea, sub atenta supraveghere a câtorva parinti. Localnicii spun ca acest bal seamana cu cele din vechime, când tinerii îsi alegeau nevestele în acest fel. „De multe ori s-au legat casatorii aici, este un prilej si pentru tineri sa se cunoasca. În anii trecuti nu erau primiti la bal decât cei care erau îmbracati în costume populare.” – a spus Mariana Preda, una dintre participante. Înainte de bal, mamele grijulii si-au „gatit” fetele cum au putut mai bine, un costul popular fiind de altfel destul de scump.

Traditie pastrata la ansamblul de fluierasi

La festivalul folcloric care a precedat balul au cântat si fluierasii din Vaideeni, un grup folcloric care a fost faimos timp de multi ani, dar si ansamblul de dansuri populare care a adus si recent destule premii pentru localitate. Chiar daca multi dintre membrii ansamblului sunt trecuti de 60 de ani, s-au format recent si câtiva tineri, elevi de liceu, care cânta foarte bine învârtitele ungurenesti specifice zonei.

Instructorul grupului de fluierasi, profesorul Vartolomei Todeci a spus ca „istoria acestui bal, a acestei serbari a pastorilor este destul de veche, din secolul XIX-lea, dar cel mai mult s-a evidentiat în secolul XX, când am avut marea bucurie de a avea niste oameni de seama care s-au ocupat de traditiile satului nostru. Se împlinesc anul acesta 171 de ani de la aparitia scolii din Vaideeni.

De asemenea, se împlinesc 111 ani de la înfiintarea bibliotecii comunale. Din pacate, multi dintre membri formatiei de fluierasi din Vaideeni nu mai sunt printre noi. Am reusit sa pastram nealterata melodia, cântecul, povestea, tot ceea ce a fost frumos în satul nostru. Modernizarea nu înseamna schimbare în totalitate, ci înseamna respect fata de trecut, fata de unicitatea noastra. Dintre fluierasi, cei mai buni s-au dus, sunt 63 de fluierasi care au trecut în tara fara de dor. De asemenea, în jur de 20 de coriste care au fost alaturi de noi. Ansamblul Miorita este înfiintat pe scheletul formatiei de fluierasi.

Ansamblul a fost în strainatate, în Italia, Republica Moldova, Grecia, Olanda, Polonia, Serbia, Austria.” – a declarat acesta. Recent, formatia a fost în Grecia. Printre dansurile traditionale cu care formatia de dansuri a încântat publicul se numara ungureneasca, hora de mâna, sârba pe lânga vatra, mânioasa si nelipsita învârtita – toate dansuri traditionale din zona. Anul acesta, Fundatia Vaideenii a sponsorizat lansarea unui CD cu cântece specifice zonei Vaideeni, al interpretei Ana Maria Iorga.

Oierii se modernizeaza

Balul oierilor este continuat, peste an, de o alta manifestare folclorica de suflet a ungurenilor - Festivalul folcloric pastoresc „Învârtita Dorului". Urmasi ai celor care au trecut muntii, mai ales la sfârsitul secolului al XVIII-lea, din Ardeal spre Valahia si Moldova, ungurenii au scris - de-a lungul a peste sapte secole, istoria zbuciumata a unor oameni de la munte nascuti pentru a trai liberi.

Li s-a spus ungureni pentru ca veneau dintr-o Transilvanie stapânita de unguri si apoi de austrieci. Oameni puternici, mândri si muncitori, ungurenii au fost bogati sub toate regimurile. Tot sub ele, au urcat si au coborât neîncetat muntele pe magari, pe cai, cu desagii, iar mai nou în jepp-uri, pâna sus, pe creasta muntelui. Oamenii spun ca nici afacerile cu oi nu au ramas la forma initiala, ci, datorita legilor care interzic transportul oilor pe drumurile nationale, acestea sunt duse la locurile de vânzare cu tirurile.

Vai de Ei

Pastorii care au venit primii în Oltenia de nord s-au asezat într-o localitate care s-a numit initial Vai de Ei. Unii spun ca au luat în pribegie odata cu multul sau putinul lor si numele localitatii parasite. Altii spun ca denumirea de Vai de Ei s-a nascut din invidia si „glumetia” oltenilor, care au pus aceasta sintagma pe seama bogatiei acumulate de-a lungul timpului de ungurenii de la Poalele Muntilor Capatânii.

Într-o Oltenie care nu a avut mai niciodata dupa ce bea apa, ungurenii Vaideenilor au dus-o bine sub orice stapânire. Inclusiv sub comunisti, când cei de la judeteana, de la minister, de oriunde veneau si le cumparau brânza din batatura la pret bun ramâneau prieteni cu localnicii. Mai toate fetele nascute în familiile ungurenilor îsi fac stagiul de „bacite”, iar multi baieti urca an de an muntele ca baci. Când vine vremea însuratorii sau a maritisului, de obicei ciobanii se casatoreau între ei, pentru ca erau interesati sa se sprijine reciproc în treburile gospodaresti.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

  • PUBLICITATE

  • https://www.mocanuvicentiu.ro/
  • PARTENERI MEDIA

  • © 2024 Ziarul de Valcea. Toate drepturile rezervate.

    Web Design by DowMedia

    Ne gasiti si pe