|duminică, august 14, 2022
  • Follow Us!

Alunecări de teren, periculoase pentru Berbeşti 

Alunecări de teren, periculoase pentru Berbeşti

 Alunecările care au cuprins până acum în special comuna Mateeşti au cuprins acum şi o zonă întinsă din Berbeşti, care se află lângă cariera Panga. Un sat întreg, Valea Mare, va fi şters practic de pe faţa pământului în următoarea perioadă, dar, împreună cu oamenii vor dispărea şi biserica – monument istoric, şcoala, case şi chiar cimitirul. 75 de familii au fost deja obligate să se mute pentru ca Exploatarea Minieră Berbeşti să-şi poată extinde săpăturile după cărbune. Câţiva dintre localnici mai stau însă în vechile lor case, deşi acestea se află la numai câţiva metri depărtare de hăul creat de macaraua exploatării.

La câţiva metri de hău

Viaţa la câţiva metri de hăul creat de mina de cărbune este greu de imaginat, dar, cu toate acestea este o realitate de zi cu zi pentru câţiva bătrânei rămaşi pe o limbă de pământ, ca o insulă, pe marginea hăului. În urmă cu câţiva ani, cercetările au scos la iveală că satul Valea Mare este aşezat pe o mină de cărbune. Cum exploatarea Minieră nu putea rata o asemenea „afacere”, soluţia găsită a fost alungarea oamenilor din casele lor. S-a luat decizia ca patru gospodării din Satul Turceşti şi 74 din satul Valea Mare trebuie să fie strămutate pentru ca exploatarea minieră să se poată extinde pe aproape 300 de hectare de teren.

Din acel moment, pentru localnici a început calvarul. Şi-au văzut morţii scoşi din morminte, rătăciţi printr-un cimitir străin, casele dărâmate de utilajele care sapă pământul în continuu, iar peste puţin timp îşi vor vedea şi biserica mâncată de macaraua uriaşă care scormoneşte pământul. Unii dintre localnici au refuzat să plece, nefiind împăcaţi cu banii oferiţi de exploatarea minieră. Imensa roată dinţată, înaltă cât un bloc cu patru etaje, „cârtiţa” care sapă după cărbune, aşa cum o numesc localnicii, a ajuns săptămâna trecută la câţiva metri de casa Antoninei Vâjâilă. Femeia este văduvă şi a refuzat să plece din casă până când nu va primi banii cuveniţi. Pământul de lângă gospodăria ei a fost deja cumpărat de exploatare, astfel că săpăturile continuă la câţiva metri de gardul ei. „Noaptea, când casa bătrânească începe să se zgâlţâie îmi dau seama că vin peste mine. Dacă sapă în pământ nu se simte aşa tare, dar când dă de cărbune vine cutremurul… Ies la ei şi mă urc pe coastă. Stau în faţa roţii, să nu mai sape.”, povesteşte femeia în vârstă de 80 de ani. Antonina se judecă acum cu exploatarea minieră şi încă mai speră că va primi o sentinţă favorabilă.

Morţii, rătăciţi în cimitir

Şcoala, cimitirul şi biserica vor fi şi ele strămutate din sat. Biserica „Sf. Nicolae” a fost construită din lemn, înainte de anul 1847 şi se află pe lista Ministerului Culturii şi Cultelor ca monument istoric reprezentativ pentru patrimoniul cultural local. Pentru strămutarea celor 250 de morminte, preotul paroh Gheorghe Mateescu a semnat un contract cu firma Miticom Construct SRL din Satu Mare, o firmă specializată în deshumare şi strămutare de morminte. Problemele au apărut abia după ce mai mulţi localnici au reclamat că morţii le-au fost deshumaţi abuziv, fără permisiunea lor. Alţii au constatat că nu mai găsesc mormintele rudelor pentru că, pe crucile in lemn, au fost trecute numele cu cretă şi acum s-au şters, iar în unele cazuri crucile cele noi, din lemn au fost deja furate de hoţi. Mai mult, localnicii spun că angajaţii firmei de deshumare erau beţi şi au încurcat mormintele.

O altă alunecare periculoasă pentru Valea Mare

O a doua alunecare de teren ameninţă acum satul Valea Mare. Zeci de hectare de teren au fost distruse în apropierea haldei Panga Sud, acoperind parţial drumul care face legătura între satele Dămţeni şi Valea Mare. Pământul ameninţă acum să ajungă în albia râului Tărâia. Malul uriaş de steril, înalt de peste un metru. Deocamdată, nu sunt în pericol şi casele oamenilor din zonă, aflate la aproximativ 100 de metri depărtare de malul de pământ, dar, în satul Valea Mare sunt câteva zeci de gospodării situate chiar la poalele haldei.

În cazul în care râul Tîrâia ar fi obturat, la Mateeşti ar fi în pericol peste o sută de gospodării, iar la Berbeşti eventual ar fi în pericol cariera de cărbune. Halda de steril Panga Sud se întinde pe aproximativ 30 de hectare, a fost declarată închisă şi redată în circuitul agricol. În 1998 ea a fost preluată de Consiliul Local Berbeşti, pentru a fi împărţită proprietarilor de terenuri agricole conform legilor fondului funciar. În zonă, alunecările au apărut din anul 2004, dar reprezentanţii Exploatării Miniere nu au mai făcut aproape nimic pentru stabilizarea terenului. Şi halda de steril Panga Nord a fost închisă şi redată în circuitul agricol.

Alte titluri din editia curenta:

(Impact)Sindicalistul Pîrvu, oportunist în Consiliul Ju…
(Impact)Clanul Antoneştilor se zgârceşte pentru o bucat…
(Ancheta)Cine îl acoperă pe „miliţianul” Chi…
(Administratie)Alunecări de teren, periculoase pentru Berbeşti
(Editorial)Gutău nu va bate pe nimeni
(Politica)Bogdan Pistol apara interesele Oltchim
(Sparle si soparle)Sparle si Soparle(Sport)Gyor şi Lada, Zvezda şi Hypo, careul de aşi al …
(Actualitate)Fântânile fin Laloşu, din nou în flăcări
(Administratie)Râmnicul s-a înfrăţit cu un oraş turcesc
(Administratie)Comuna Nicolae Bălcesu se europenizează
(Administratie)Ecouri la Festivalul National Glasul cânteculu…
(Actualitate)Total Electric Oltenia din Râmnicu Vâlcea
(Administratie)În comuna Voiceşti au început să vină bani
(Impact)Acţionarii nemţi de la Oltchim nu sunt sănătoşi!


Leave a Response