|joi, octombrie 29, 2020
  • Follow Us!

Răspândirea de ştiri false – un instrument de cenzură de factură totalitară 

„Răspândirea de ştiri false” – un instrument de cenzură de factură totalitară

Organizaţiile semnatare protestează ferm faţă de decizia Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor de a introduce în Codul Penal un amendament care ar pedepsi cu închisoarea de la 1 la 5 ani „comunicarea sau răspândirea prin orice mijloace de ştiri, date sau informaţii false ori de documente falsificate, dacă fapta este de natură să aducă atingere siguranţei statului sau relaţiilor internaţionale ale României “ şi cer Parlamentului să respingă amendamentul şi să abroge în întregime art. 168/1 din Codul penal, care consfinţeşte acest delict de inspiraţie totalitară.

Comisia juridică a Camerei Inferioare a Parlamentului a adoptat pe 28 ianuarie 2008 un amendament în acest sens, la iniţiativa deputatului PSD Eugen Nicolicea, amendamentul urmând a fi supus votului în plen. Semnatarii consideră că siguranţa naţională a României se bucura de suficientă protecţie atât prin legi speciale, cât şi prin alte articole din Codul Penal. În plus, „relaţiile internaţionale ale României” sunt un concept pur politic şi ca atare schimbător, al cărui loc nu este în Codul Penal. Astfel, el nu poate fi protejat prin intermediul prevederilor penale, ci numai printr-o bună politică externă.

Considerăm, de asemenea, că adoptarea unui astfel de amendament constituie o „ dedicaţie “ la adresa vocilor critice din viaţa politică şi/sau din cadrul societăţii civile. Articolul, în forma propusă de Comisia Juridică, poate sancţiona cu închisoarea orice părere divergentă la adresa guvernării, restaurând climatul de cenzură specific regimurilor comuniste. O astfel de prevedere îi vizează pe reprezentanţii opoziţiei, ai societăţii civile, pe ziarişti – pe toţi aceia care sunt chemaţi să ofere rapoarte independente care pot contrazice poziţiile oficiale.

Prevederea este cu atât mai dăunătoare cu cât nu face minima menţiune la sintagma „cu ştiinţă “, care presupune reaua intenţie a celui acuzat de afectarea siguranţei naţionale sau a relaţiilor internaţionale ale României. În forma sa actuală, după amendarea lui în 2006, Codul Penal sancţionează doar răspândirea de informaţii false care pun în pericol siguranţa naţională – o prevedere mai precis formulată decât cea recent adoptată de Comisia juridică. Recentul amendament nu face decât să aducă textul Codului Penal la forma sa din 1996, reinstaurând un articol introdus, la vremea aceea, de PUNR.

Acea formă a articolului 168/1 a permis arestarea unei persoane, demonstrând „virulenţa“ unor astfel de reglementări. Astfel, în 2002, Ovidiu Iane a fost arestat pentru 24 de ore, după ce a transmis prin e-mail un text conţinând acuzaţii la adresa primului ministru de atunci, Adrian Năstase (aşa-numitul raport „Armaghedon 2“). El a fost acuzat că „diseminează informaţii false de natură a aduce atingere siguranţei naţionale“.

Decizia Comisiei Juridice este cu atât mai îngrijorătoare cu cât ea se adaugă unui şir semnificativ de acţiuni care restrâng libertatea de expresie, survenite după aderarea României la Uniunea Europeană şi care justifică îngrijorarea semnatarilor faţă de o posibilă „ restauraţie “ a practicilor cenzurii politice :

– reinstaurarea insultei şi calomniei ca delicte penale, prin decizie a Curţii Constituţionale (ianuarie 2007);
– numirea, pentru prima oară în istoria post-decembristă, a unui om politic cu înaltă funcţie executivă în partid în funcţia de preşedinte – director general al televiziunii publice (iulie 2007);
– dezmembrarea, prin măsuri administrative a departamentului de Ştiri al TVR (octombrie 2007); monitorizări date publicităţii recent demonstrează o dublare a prezenţei PNL în ştirile TVR după aceste măsur;
– emascularea şi, ulterior, respingerea amendamentelor la Legea Audiovizualului care ar fi deschis calea procesului de trecere la televiziunea digitală, proces care va duce la reaşezarea pieţei audiovizualului din România (octombrie 2007);
– tentativa de abrogare a Legii liberului acces la informaţiile publice şi a Legii transparenţei instituţionale, prin încorporarea lor în Codul de procedură administrativă (noiembrie 2007 – ulterior, s-a renunţat la această propunere);
– tentativa de modificare a Codului Penal, pentru a sancţiona cu închisoare punerea în circulaţie a unor înregistrări video sau audio, fără aprobare. Amendamentul, propus tot de deputatul Eugen Nicolicea, sancţiona mai aspru efectuarea faptei în cadrul atribuţiilor de serviciu, vizând direct jurnaliştii.

├×inând cont de aceste evoluţii îngrijorătoare, organizaţiile semnatare cer Parlamentului, Guvernului, clasei politice româneşti să se abţină de la orice măsură care ar viza restringerea dreptului la liberă exprimare şi să-şi dovedească fără echivoc respectul faţă de libertăţile cetăţeneşti care constituie temelia oricărei democraţii.

Agenţia de Monitorizare a Presei
APADOR – CH
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie
Convenţia Organizaţiilor de Media

Alte titluri din editia curenta:

(Impact)Justiţia vâlceană – contracarată de magis…
(Politica)Dorel Jurcan şi Dumitru Becşenescu, corigenţi î…
(Fapt divers)Mii de vâlceni au arme de apărare
(Fapt divers)Scandal la o staţie Peco – aplanat de ech…
(Actualitate)La Ramnicu Valcea Judecătorii de serviciu au pr…
(Impact)Probleme la Poliţia Rutieră Vâlcea
(Sparle si soparle)Sparle si Soparle
(Actualitate)In judetul Valcea Un milion de euro pentru mode…
(Impact)Finanţele publice nu i-au rambursat TVA lui Piele
(Administratie)În Mihăeşti continuă modernizările
(Actualitate)Răspândirea de ştiri false – un instrumen…
(Fapt divers)Ciupercile minune!
(Finante)Firmele vâlcene mici şi mijlocii au obligaţii r…
(Politica)PSD propune un plan de urgenţă pentru redresare…
(Editorial)Monopolurile monstruoase


Leave a Response