|miercuri, februarie 24, 2021
  • Follow Us!

„Noaptea europeană a liliecilor” – o încercare disperată de a proteja micile zburătoare 

 „Noaptea europeană a liliecilor” – o încercare disperată de a proteja micile zburătoare

 

Liliecii din peştera de la Bistriţa sunt pe cale de dispariţie din cauza turiştilor care îi deranjează din mediul lor natural. Micile zburătoare au ales, aşa cum cred specialiştii, să se refugieze în alte peşteri, unde nu au acces oamenii, astfel că, din sutele de zburătoare care puteau fi văzute în trecut la Bistriţa au mai rămas doar câteva.

 

Speriaţi de turişti

 

Din cauza turiştilor şi a agitaţiei tot mai mari din peştera Bistriţa, liliecii riscă să dispară cu totul din peşteră. În încercarea de a-i proteja şi a-i determina pe localnici şi pe turişti să cunoască modul lor de viaţă, membri Asociaţiei Kogayon, cei care administrează împreună cu Romsilva Parcul Naţional Buila Vânturariţa au lansat o acţiune menită să sensibilizeze opinia publică. Sâmbătă s-a desfăşurat astfel ,a Costeşti – Bistriţa o acţiune de informare pentru elevi şi localnicii din zonă cu privire la modul de viaţă al liliecilor.

 

„Noaptea Europeană a Liliecilor”

 

Evenimentul „Noaptea Europeană a Liliecilor” a fost organizat de primărie, împreună cu Asociaţia Kogayon şi cu reprezentanţii Fundaţiei de Speologie „Club Speo Bucovina” şi Federaţiei Române de Chiropterologie. Evenimentul a avut loc începând cu ora 18.30, la şcoala din localitate, şi s-a adresat în primul rând copiilor şi localnicilor dar şi turiştilor care au vrut să participe. Manifestarea face parte din programul de protecţie a şiliecilor, intitulat „O soluţie pentru păduri sănătoase”, dezvoltat cu fonduri obţinute prin intermediul proiectului Phare 2004 – Programul Societăţii Civile, componenta a doua – Adoptarea şi Implementarea Aquis-ului Comunitar. Speologii au prezentat în cadrul întâlnirii speciile de lilieci din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, dar şi alte specii de lilieci, precum şi importanţa protejării acestora.

 

 Localnici în peşteră de sute de ani

 

Liliecii care au străjuit timp de mai bine de 500 de ani Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul de la Bistriţa, îngrijită acum de măicuţele de la mânăstire sunt speriaţi de turişti. De 518 ani, în peşteră trăiau câteva sute de lilieci. Acum, aceştia s-au împuţinat atât de mult încât este o adevărată sărbătoare să mai fie văzuţi în peşteră. Liliecii au început să se retragă în adâncurile peşterilor nevizitate, după ce barierele care interzic accesul turiştilor în zonele unde se adăpostesc şoarecii zburători s-au dovedit a nu fi de folos. „Liliecii din pesteră obişnuiesc să vină din când în când şi la mânăstire să se hrănească. Sunt specii care vin în peşteră, în funcţie de anotimp. Majoritatea s-au retras în alte peştzeră, care nu sunt vizitate de turişti”- a spus măicuţa Sebastina, de la Mânăstirea Bistriţa. În ultimul sezon rece, doar o duzină de lilieci a mai iernat în Peştera Sfântului Grigorie Decapolitul. Peştera este cunoscută încă din anul 1490, de când a fost intemeiată mânăstirea, iar micuşa bisericuţă care se află în interior atrage numeroşi turişti în timpul anului. Zona este renumită pentru numărul mare de călugări care locuiau şi slujeau în munţi. Se speră ca acţiunile de genul nopţii europene a liliecilor să aibă mai mult succes decât rugăminţile măicuţelor de la Bistriţa, care îi roagî de fiecare dată pe turişti să respecte barierele de protecţie şi să nu le deranjeze pe micile vieţuitoare.

 

Măicuţele au grijă de ei

 

Deocamdată, măicuţele de la Bistriţa sunt cele care au grijă de lilieci, în apropierea cărora s-au obişnuit să trăiască de zeci de ani. Două dintre cele 13 specii de lilieci sunt protejate de Uniunea Europeană. În mod normal, în peşteră există o colonie de lilieci pentru hibernare şi alta pentru maternitate. Reprezentanţii Agenţiei pentru Protecţia Mediului le-au obligat chiar pe măicuţe să aibă grijă de lilieci şi chiar să întocmească un plan de management, în colaborare cu conducerea Parcului Naţional Buila Vânturariţa. Peştera ar trebui să fie chiar înconjurată pe o distanţă de 20-30 de metri. Măicuţele observă comportamentelor micilor mamifere zburătoare mai ceva ca nişte specialişti şi chiar le furnizează liliecilor hrana de care au nevoie în perioadele mai dificile. Liliecii sunt şi în atenţia speologilor de la Institutul Speologic Bucureşti, care fac periodic rapoarte de cercetare în legătură cu aceştia. De altfel, în masivul Buila – Vânturariţa sunt în jur de 200 de peşteri, multe dintre acestea fiind adăpost pentru lilieci. Specialişti cred că mulţi dintre liliecii de la Bistriţa sunt deranjaţi de lumină şi de zgomotul făcut de turişti, şi s-au adăpostit în alte locuri. Atunci când am fost în peşteră am avut norocul de a găsit doi lilieci, despre care măicuţele ne-au asigurat că sunt o privelişte foarte rară pentru turişti. Liliecii se regăsesc printre speciile protejate menţionate în Convenţia adoptată încă din 19 septembrie 1979 de Consiliul Europei, cu scopul conservării vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale din Europa, convenţie publicată şi în Monitorul Oficial al României nr. 62 din 25 martie 1993.

 

Radar la purtător

 

Cea mai spectaculoasă însuşire a liliecilor este ecolocaţia. Aceasta presupune emiterea de ultrasunete şi interpretarea ecoului lor, în vederea evitării obstacolelor din cale sau pentru capturarea hranei. Despre radar se spune că ar fi fost inventat cu mult înainte de apariţia omului. „Radarul” liliecilor este atât de performant, încât poate detecta până şi un fir de păr atârnat în sălile speciale de experimente. Tate speciile de lilieci din România sunt strict protejate. Omorârea, deranjarea coloniilor, distrugerea adăposturilor lor constituie contravenţii şi sunt drastic sancţionate de lege. În lume există peste 1.100 de specii de lilieci, din care în Europa trăiesc însă numai 31.

Anda VLAD

Leave a Response