|luni, august 15, 2022
  • Follow Us!

Rosal: Vrem să intrăm pe piaţa de energie verde 

 Rosal: Vrem să intrăm pe piaţa de energie verde

 

Rosal Group, una dintre cele mai importante companii de pe piaţă locală de salubritate, vrea să se extindă, să câştige noi licitaţii şi să-şi dubleze numărul de clienţi până la 2 milioane în cinci ani. Rosal vrea să devină şi un jucător important pe piaţă de energie verde, eoliana.

 Compania intenţionează să deruleze o investiţie pentru dezvoltarea unei afaceri cu energie eoliană din fonduri proprii, pe care conducerea companiei se aşteaptă să le primească înapoi de la Uniunea Europeană, prin proiecte de mediu. În tot acest timp însă, compania este deschisă şi unei oferte generoase de preluare. Rosal, afacere pornită la începutul anilor ’90, are în portofoliu sectorul 3 din Capitală şi salubrizarea Clujului şi a Sucevei. În total, compania deţine un milion de clienţi individuali, pe baza cărora compania a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de circa 40 de milioane de euro, pentru anul în curs fiind estimată o creştere de circa 15-20%. Creşterea Rosal se datorează, în primul rând, deschiderii pieţei de salubritate, prin organizarea de licitaţii de către primării. „În primii ani ne-am dezvoltat foarte încet. Am început de la zero, cu maşini închiriate şi semnând contracte cu asociaţiile de locatari într-un moment în care nici măcar nu există legislaţia necesară prestării acestui tip de servicii“, explică Honorius Prigoană, fiul cel mare al lui Silviu Prigoană, căruia acesta i-a cedat pachetul de 60% din Rosal pe care îl deţinea, conform Registrului Comerţului.
După cum spune el, piaţa de salubritate din România este neocupată în proporţie de 60%-70%, ceea ce face dificilă extinderea agresivă, prin achiziţii. Dezvoltarea vine odată cu semnarea de noi contracte, iar dacă primăriile diverselor oraşe nu scot la licitaţie acest serviciu niciun jucător de pe piaţă nu poate creşte. În cele mai multe oraşe din România salubrizarea este în continuare făcută de firme care aparţin consiliului municipal. Încetul cu încetul însă aceste contracte, conform legii, vor trebui să fie scoase la licitaţie, iar principalii jucători de pe piaţă, Rosal, Urban sau REBU se pregătesc din timp. „În 2005-2006 am investit circa 30 de milioane de euro în companie, iar pentru perioada 2006-2007 ne aşteptăm să atingem un nivel de investiţii de circa 40 de milioane de euro“, explică Honorius Prigoană.

Cum se împarte piaţa serviciilor de salubritate

Dacă piaţa gunoaielor din Bucureşti este împărţită între REBU (sectoarele 1,4,5), Rosal (sectorul 3), Urban (sectorul 6) şi Supercom (sectorul 2), piaţa serviciilor de salubritate din provincie este încă la început.
Urban are în portofoliu Otopeniul şi Braşovul, situaţia de la Râmnicu-Vâlcea, unde este un conflict deschis între Urban şi Rosal, nefiind încă decisă pe cale juridică. Rosal derulează servicii de salubritate în Suceava şi Cluj, iar REBU, parte a grupului RER România, prestează servicii în Timişoara, Buzău, Oradea, Galaţi, Brăila,Tulcea şi Deva.
Strategia REBU însă a fost de a ceda pachete importante de acţiuni consiliilor locale, pentru a le implica direct, dar şi, poate, pentru a inspira mai multă încredere, o parte din veniturile realizate întorcându-se la primărie.
Extinderea la nivel naţional poate lua la început forma unei curse pentru teritorii, mergându-se mai ales pe aspectele cantitative, respectiv populaţie şi cantitatea de deşeuri produse. Pe termen lung însă, va câştiga cel care găseşte cel mai bun raport între costuri şi venituri, ţinând cont mai ales de specificul pieţei. „Suntem convinşi că vom acapara pe viitor o mare parte din piaţă. Nu căutam neaparat oraşe mari, ci oraşe eficiente. Suceava de exemplu este un oraş eficient, unde primăria strânge taxa de salubritate. Un oraş eficient este cel în care primim banii de la administraţie şi nu este nevoie să aşteptăm asociaţiile de locatari. În momentul în care se ajunge la un procent de 15%-20% de clienţi restantieri fluxul financiar este afectat serios. Plus că se mai adaugă şi alte cheltuieli suplimentare, cu sediile casieriilor, cu forţă de muncă de acolo, spune Honorius Prigoană.
La presiunea internă, de a câştiga cât mai multe licitaţii, fapt ce implică investiţii foarte mari, mai ales în parcul auto şi în forţa de muncă, se adaugă şi cea externă, a marilor companii de salubritate de peste graniţă, care vin de pe pieţe demult maturizate încurajate de deschiderea, destul de târzie, a pieţei de salubritate din România.
Unul dintre cele mai recente exemple este intrarea pe piaţa locală a grupului de management integrat al deşeurilor austriac AVE, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de profil din Europa Centrala şi de Est. AVE a intrat pe piaţa românească în toamna lui 2006, "la momentul oportun, înainte de aderarea României la UE", după cum precizaseră la acel moment oficialii companiei, prin preluarea unei firme de salubritate din Odorheiu-Secuiesc, care acum funcţioneaza sub numele de AVE Harghita.
În această primăvară AVE a mai cumpărat o companie de salubritate de talie mica, respectiv ROM ENTRANS SERV din Zalău. Scopul declarat al AVE este de a ajunge la un portofoliu de 2 milioane de clienti până în 2015. Dacă AVE a preferat să facă două achiziţii mai mici şi apoi să se dezvolte organic, luând însă în calcul posibilitatea preluării unei companii de talie medie sau mare, alţi jucători străini se pare că nu au aceeaşi răbdare.

Rosal, evaluat la 100 de milioane de euro

Honorius Prigoană spune că Rosal a avut deja peţitori, printre cei mai importanţi din Europa, ale căror nume pot fi găsite şi pe pieţele de lângă noi. Ofertele lor au fost însă sub aşteptările companiei. "Noi ne-am evaluat la 100 de milioane de euro. Am primit şi oferte aproape de ceea ce ne aşteptam noi, însă le-am refuzat. Noi nu vrem să vindem, ne-am evaluat afacerea. Desigur, dacă vom primi o ofertă foarte generoasă, pe care să n-o putem refuza, vom vinde. Problema este că cei care ne-au făcut oferte au vrut să cumpere sub "preţul pieţei", căutau un discount", a precizat el. "Deocamdată pe piaţa noastră nu au avut loc achiziţii importante. Ei vor să cumpere cu cel putin 30% mai ieftin şi nimeni nu este de acord. Eu cred că dacă se vrea intrarea lor, prin diverse mijloace, se va apela la diverse date contractuale. De exemplu, daca o primărie cere prin caietul de sarcini un capital social enorm, cu mult peste orice companie locală, jucătorii locali nu mai pot participa", a adăugat Prigoana jr.
Grupul Rosal însă, care are în componenţă circa 70 de companii, nu se bazeaza numai pe locomotiva Rosal Group, compania de salubritate, ci vrea sa intre cat mai repede şi mai bine pe piaţa de energie verde prin dezvoltarea unor parcuri de turbine eoliene. Unele terenuri sunt deja achiziţionate, cumpărarea altora este deja în curs de negociere, între timp fiind refăcute hărţile de vant, depăşite, precum şi studiile de fezabilitate.
O mare parte din finanţare se va baza, dupa cum declară Honorius Prigoană, pe o serie de proiecte de mediu pentru obţinerea de fonduri europene în acest sens, care vor fi depuse separat de companii din cadrul grupului. În total el estimează că va fi vorba despre 20 de proiecte.
"Este foarte scump. O centrală eoliană de 1megawatt costă circa un milion de euro. Noi vom achiziţiona centrale mai micute, de 700-800 de killowati. Nu neapărat pentru că nu avem zone cu vânt puternic, ci pentru că infrastructura de transport a Electrica nu permite valori mai mari. Vom produce şi vom produce degeaba pentru că nu o să putem transporta", a precizat el. Problema clienţilor nu se pune, dupa cum explică Prigoană, pentru că UE încurajează Electrica să acorde prioritate la cumpărarea energiei verzi. Rosal are deja un mic parc energetic, cu centrale eoliene, lângă Cluj, producţia fiind de circa 350 de killowaţi. În ceea ce priveşte beneficiile fondurilor europene, fiul lui Silviu Prigoană crede că ar trebui accelerat procesul de dezvoltare a proiectelor cu finanţare europeană.
"Ar trebui chemaţi primarii şi să li se spună că pentru fiecare oraş trebuie depuse o sută de proiecte pana la sfârşitul anului. Ar trebui să avem aşa de multe proiecte încât să nu ne ajungă garniturile de tren ca să le ducem la Bruxelles", a spus el.

Colectarea selectivă a deşeurilor, abia la început

În ceea ce priveşte staţia de sortare de la Glina, investiţie de circa 2,4 milioane de euro, închisă în acest moment, viitorul nu este foarte roz. Pentru a fi profitabilă, staţia de sortare, care preia deşeurile de la companiile de salubritate, le selectează şi apoi vinde materialele reciclabile companiilor de profil, deşeurile care ajung la poarta de la Glina trebuiesc pre-sortate, colectate selectiv. Prigoană jr. spune că profitabilitatea este atinsă numai atunci când 20%-25% dintre deşeurile care intră pentru a fi sortate pot fi date ulterior spre reciclare, nivelul atins în scurta ei perioadă de funcţionare fiind undeva la valoarea de 5%. El crede că este nevoie de o legislaţie mai exactă, care să impună colectarea selectivă a deşeurilor, pe două mari categorii, organice şi anorganice. Colectarea pe fiecare tip de deşeu în parte (feroase, neferoase, plastic, sticlă, hârtie şi carton) fiind doar de natură sa crească cheltuielile companiilor de salubritate prin necesitatea achiziţionarii de pubele speciale pentru fiecare tip de deşeu în parte şi transportul lor separat.
"Marea problemă este la nivel de mentalitate. Am derulat proiecte pilot de colectare selectivă a deşeurilor la instituţii publice, la şcoli. Rezultatul a fost nesatisfăcător.", conchide fiul lui Silviu Prigoană.

Victor Rotariu – Ziarul Financiar

Leave a Response