|luni, august 8, 2022
  • Follow Us!

Cetate de pe vremea romanilor – îngropată sub casele oamenilor 

 Comori arheologice descoperite la Stupărei

Cetate de pe vremea romanilor – îngropată sub casele oamenilor

Vâlcenii care locuiesc la Stupărei şi-au construit casele pe o adevărată „comoară” arheologică din timpul romanilor. Este vorba despre un castru pe care arheologii îl caută de peste 50 de ani. Până în prezent au fost descoperite doar thermele romane, respectiv băile din apropierea castrului, dar locaţia exactă a acestuia rămâne necunoscută, deoarece săpăturile arheologice nu se pot face decât cu acceptul localnicilor, care au însă case în zonă.

Săpăturile au început în 1956

Săpăturile arheologice de la Stupărei au început în anul 1956, fiiind realizate de Dumitru Tudor, iar din partea Muzeului Judeţean de Istorie de Petre Purcărăscu. Dumitru Tudor şi-a dat seama că era un sit arheologic acolo deşi la suprafaţa terenului nu se vedea nimic. Atunci când localnicii săpau însă ieşeau mereu la veder pietre în anumite zone. Deşi a crezut că a descoperit chiar cetatea construită de romani, arheologul nu a dezgropat însă decât o parte din băi. „Arheologul a săpat în mai multe locuri şi spera să găsească o parte din castru, dar cel mai probabil acesta este sub casele unei familii de aici, din zonă.” – spune arheologul Mariana Iosifaru, şefa Secţiei Arheologie din cadrul Muzeului Judeţean de Istorie Vâlcea. Băile romane erau aşezate pe drumul roman care se prelungea de-a luugul Oltului. Şantierul arheologic deschis în anul 1956 a fost preluat apoi de Gheorghe Bichir, între 1970 şi 1992, acesta săpând în continuare numai în thermele romane.

Conducta de apă a scos la iveală minuni

La sfârşitul săptămânii, necesitatea de introducere a apei potabile la casele din zonă a ajutat arheologii să mai scoată la iveală câteva fragmente de vase, bucăţi de construcţie şi chiar unelte de pe vremea romanilor. Conform legii, toate lucrările de acest gen se efectuează acum sub atenta supraveghere a arheologilor de la muzeu, pe care îi plăteşte beneficiarul lucrării. În acest caz, instalarea conductei de apă de pe strada Buridava a facilitatea efectuarea unor săpături arheologice până la 1,20 metri adâncime, aşa cum era prevăzut în proiect. „Noi nu putem face săpături decât în limitele prevăzute de proiect. Când se ajunge la nivelul de epocă romană se lucrează cu mare atenţie.” – spune şi arheologul Cristi Fântâneanu. Nivelul de umplutură este până la aproximativ 40 de centimetri adâncime, până la 85 de centimetri. În zona thermelor, nivelul de umplutură este doar de 0,30 metri, iar nivelul de epocă romană cuprinde de la 0,30 la 1,20 metri. Pe strada Burdidava, în apropierea tjermelor au fost descoperite la ultimele săpături numeroase fragmente de ceramică, ţigle şi chiar inscripţii din perioada romană. Una dintre acestea „Cohors Flavia Besorum” data în mod cert din epoca romană.   Cercetările la thermele romane au scos la iveală faptul că, după retragerea romanilor din Dacia thermele au fost folosite şi pe post de locuinţă de localnici. Arheologii au stabilit cinci nivele de locuire în zonă, începând de la Traian – Hadrian până în anii 3-4 după Hristos. „După retragerea romanilor din Dacia băile au fost folosite pe post de locuinţe. Sunt două rânduri de băi, Thermele Mari şi Thermele Mici. De-a lungul Oltului sunt mai multe castre de acest fel, unde staţionau trupele romane. În apropiere ar trebui să fie şi castrul, ba chiar şi un amfiteatru, dar acestea este greu să ai fie descoperite.” – mai spune arheologul Mariana Iosifaru.

Sit distrus de construcţii

Atât localnicii, cât şi muncitorii care au construit combinatul chimic vâlcean au distrus în mare parte situl arheologic de la Stupărei. „legea de protecţie arheologică, Ordinanţa 43 a apărut abia în anul 2000, transformându-se în lege. Acum nu se mai poate construi fără avizul nostru, dar înainte, când nu existau aceste prevederi legale fiecare făcea ce dorea. Şi localnicii care şi-au construit casele aici, dar şi faptul că a fost amplasat combinatul chimic în apropiere a făcut ca situl să fie afectat. Şi noi avem nevoie de autorizaţii speciale pentru a cerceta sistematic zona, acst lucru nu se poate face decât cu avize de la Ministerul Culturii, dar, în cazul în care cetatea se află lângă casele oamenilor sau chiar sub ele nu vom fi lăsaţi niciodată să facem săpături acolo.” – mai spune arheologul Mariana Iosifaru. Toată zona a aparţinut de altfel unei boieroaice, Borăneasca, iar aceasta a lăsat moştenire terenurile familiei Albăstroiu. Singura soluţie pentru descoperirea a noi vestigii arheologice în zonă este înţelegerea cu proprietarii. „Conform legii, trebuie să obţinem mai întâi o autorizaţie de la Ministerul Culturii pentru a face o cercetare sistematică. Important este ca situl să fie însă liber de construcţii. În acest sens există posibilitatea ca proprietarul să fie despăgubit financiar de stat, de exemplu pentru culturile agricole pe care le obţinea de pe terenul respectiv.” – mai spun arheologii vâlceni.

Anda VLAD

Leave a Response