|joi, noiembrie 26, 2020
  • Follow Us!

Primarul din Şirineasa jonglează cu legile funciare 

 Aventurile unui edil controversat (II)

Primarul din Şirineasa jonglează cu legile funciare

În aprilie 2002 a avut loc o licitaţie organizată de Ministerul Finanţelor. A fost pusă în vânzare fabrica de cărămidă din Şirineasa. Vânzarea avea loc în vederea recuperării unei creanţe de la Metalochimica. Aşa-zisa fabrică era demult o ruină. Localnicii o devastaseră şi furaseră din ea tot ce se putea fura. Fabrica fusese construită în 1982 pentru Cooperaţia Constructorul pe un teren al fostului CAP, ulterior CAP-ul a primit la schimb, de la consiliul local din localitate, un teren de aceiaşi suprafaţă cu păşune pentru că terenul pe care era fabrica devenise neproductiv. Suprafaţa în cauză era de 0,79 hectare.

Procese care ar fi putut să nu existe

Fabrica nu mai funcţiona din 1986, era aproape dezafectată, trecuse prin proprietatea mai multor cooperative, avea şoproanele distruse, nu era în funcţiune. Iniţial nimeni nu a dorit să o cumpere. În cele din urmă societatea General Forest a dat aproape 200 de milioane de lei pe această căzătură. Ulterior a investit în primă fază 700 de milioane, apoi în anii următori încă 2 miliarde pentru refacerea ei, punerea în funcţiune, achiziţionarea de cuptoare, utilaje, obţinerea de certificate. Marian Simoiu , administratorul societăţii respective : „Iniţial atât primarul cât şi consiliul local ne-au asigurat că nu există probleme cu acest teren, nu era revendicat de nimeni iar actul, procesul verbal de licitaţie ţinea loc de titlu de proprietate pentru noi. Primarul s-a bucurat că voi angaja localnici şi că voi ajuta primăria. „ Pentru familia Simoiu a fost un şoc atunci când domnul Săraru, cu puţin înainte de alegerile din 2004, a împroprietărit, scriptic, în mod ilegal, pe cineva din zonă, exact pe o bucată de teren din mijlocul parcelei pe care se află fabrica mea. Primarul Săraru deţinea toate actele, cunoştea istoria terenului şi fabricii. Ştia că familia căreia vroia să-i dea teren în mijlocul fabricii de cărămidă intrase în CAP cu un teren de păşune. Ştia bine că în urma schimbului dintre CAP şi consiliul local al comunei CAP-ul primise un alt teren, situat la kilometri distanţă. Acolo ar fi trebuit să pună în posesie pe  Maria A. Streinu pe o suprafaţă de 1162 mp, exact suprafaţa intrării în CAP. Fără ruşine şi fără respect faţă de legi şi acte domnul Săraru a localizat, ilegal, o parcelă de 680 mp, pe care se află şi un buncăr de pământ, utilaj fără care fabrica de cărămidă nu poate produce nimic . Pe acest teren a pus scriptic în posesie pe urmaşii lui Maria Streinu .General Forest a deschis proces deoarece plătise integral terenul şi utilajele şi nu putea funcţiona cu o parcelă în mijlocul carierei. Familia Sterinu ar fi trebuit să pară deranjată de faptul că pentru un teren productiv agricol a primit unul neproductiv. Dar nu a fost aşa pentru că oamenii mirosiseră că e rost de obţinut bani. Au încercat să obţină o sumă foarte mare de la proprietarii fabricii pe acest teren pe care, spun zvonurile, primarul Săraru îi pusese în posesie în schimbul a „ zece voturi”. Societatea a stopat în 2005 investiţiile trebuind să facă faţă uni lanţ de procese. Imaturitatea administrativă a edilului din Şirineasa a dat de lucru instanţelor de judecată. Procesele nu s-au finalizat nici în ziua de azi. Bineînţeles că experţi controversaţi au intrat pe fir, avocaţii şi-au făcut numerele obişnuite iar judecătorii au încercat să vadă de unde poate pica soluţia cea mai bună. Pentru ei. Că aşa se întâmplă în România. Iar moştenitorii doamnei Streinu au dorit să obţină un ban uşor şi nemuncit.

Nicu TRANDAFIR

Leave a Response