|marți, decembrie 1, 2020
  • Follow Us!

Maşinile de vot 

Maşinile de vot

Atunci când nu le iese pasenţa, când se află în minoritate într-un consiliu local, judeţean sau în vreo cameră a Parlamentului politicienii se plâng că nu au reuşit să obţină sprijin pro sau contra unui proiect datorită „ maşinii de vot” a adversarilor. Sunt foarte multe situaţii în care nu se votează deloc după un calcul elaborat, care să aibă ca principală preocupare identificarea avantajelor şi dezavantajelor şi compararea acestora, a avantajelor pentru o comunitate, un oraş, un judeţ, o întreprindere importantă, un segment social din acea zonă. Sunt dese situaţiile în care votul propriu zis  este precedat de tot felul de negocieri secrete, de trocuri, de oferirea unor avantaje celor care prin votul lor schimbă o majoritate, ajută un politician, sau un om de afaceri, de multe ori un individ care poate fi caracterizat şi politician şi afacerist. Discuţiile logice din comisiile de specialitate pălesc în faţa ilogicii de-a te aduna în grup la partid sau în altă parte şi a pune la cale un vot în bloc împotriva unui proiect doar pentru că este propus de un adversar politic sau pentru că şeful partidului vrea o negociere şi trebuie să vândă cumva voturile colegilor săi. Este o practică des întâlnită. Aceiaşi şefi care consideră firesc o negociere în interesul lui sau a unui clan apropiat sar de fund în sus dacă cumva unul dintre subalterni votează în interesul unei comunităţi sau votează după o negociere pentru el personal. În acest caz „votacul” este catalogat imediat ca trădător, blamat, pus la zid. Se vorbeşte imediat că acel individ a ajuns în situaţia de a putea vota pentru că a fost trecut pe listă. Că acel om este dator partidului. Iar cuvântul „Partid” este rostit cu aceiaşi intonaţie folosită înainte de 1989 când se vorbea despre partid. Recent am citit un interviu aiuristic dat de junele care conduce fantomatica organizaţie a tineretului democrat din Vâlcea. Acest îmbogăţit suspect peste noapte declara că PD a făcut o greşeală, că nu a avut un candidat pentru postul de vice al consiliului judeţean la alegerile de acum o săptămână. Declaraţie profund imorală pentru că individul ştia bine că PD nu ar fi avut nici o şansă decât dacă, printr-o negociere mizerabilă, ar fi obţinut ( poate cu puţin şantaj şi cu puţină târguială) voturile social democraţilor. Drept este că imoral au procedat şi liberali care au făcut un troc: 24 de directori PD lăsaţi în funcţie pentru ca un liberal să ajungă vice. Oamenii ăştia consideră normal să vândă şi să cumpere voturi, să se bage la schimb prin AGA sau CA, să fie trecuţi pe listele de vizite în străinătate. Şi într-un fel „au dreptul“ să procedeze aşa dacă au plătit bani, din economii dar şi de la sponsori, pentru a-şi obţine locul pe listă. Şi apoi au trebuit să piardă şi timp în campanii, timp din firmele lor sau pe risc de la serviciile de la stat. Şi dacă au avut un post la stat au fost obligaţi uneori să pună maşinile, telefoanele şi personalul din subordine la dispoziţia partidului. Fiecare partid îşi face, îşi cumpără sau se vinde periodic unei maşini de vot. Un sistem mizerabil şi jignitor pentru un electorat minţit şi sfidat. Zi de zi. An după an.

Traian Guminski

Leave a Response