|sâmbătă, decembrie 5, 2020
  • Follow Us!

├×ăranii din Prundeni vor cumpăra seminţele pe calculator 

 ├×ăranii din Prundeni vor cumpăra seminţele pe calculator

• Primarul Horăscu nu vrea să transforme ţăranii în hackeri

├×ăranilor din Prundeni li s-a deschis apetitul pentru… calculatoare. „Vinovat” de o astfel de perspectivă este însuşi primarul comunei, Ion Horia Horăscu, acesta derulând un program prin care locuitorii zonei au posibilitatea să înveţe pe calculator şi într-un viitor nu foarte îndepărtat să-şi cumpere materialul săditor cu ajutorul Internetului.
Prundeniul, localitate cu 4740 suflete, aflată la o aruncătură de băţ de oraşul Drăgăşani, este una dintre puţinele localităţi rurale din România, unde se resimte un aer al schimbării, de trecere de la tradiţiile arhaice ale românilor, la un soi de modernism, inevitabil dar şi obligatoriu într-un viitor nu prea îndepărtat. Cine şi-ar fi putut imagina bunăoară că toaletele de la fostul Cămin de cultură, acum un Centru Cultural extrem de modern sunt dotate cu senzori, la fel şi cele din primărie, clădire care în scurt timp va fi transformată într-un muzeu. Mai mult decât atât, la Prundeni nu mai există decât patru kilometri de drum sătesc, în rest toate căile de comunicaţie sunt asfaltate. “A fi primar în zilele de azi este un blestem. Credeţi-mă că acasă la mine nu am atâtea lucruri câte am făcut în pPrimărie”, spune edilul Horăscu, iar acest blestem l-a prins ca o mănuşă de care nu se mai poate debarasa. Prundeniul este comuna unde gunoiul nu se mai aruncă pe cine ştie ce hududoaie sau pe lunca Oltului ci se colectează de serviciile de salubritate.
Un alt lucru care atrage însă atenţia pentru toţi cei care au ocazia să treacă prin Prundeni este o clădire frumos amenajată pe care scrie Punct de Acces Public la Informare (PAPI). Radiind un aer de modernism, de curat şi proaspăt, fiecare încăpere are utilitate şi confort. “Noi deja avem angajat un specialist pe IT şi urmează să instalăm calculatoarele. La Primărie au început să vină oamenii să ne întrebe ce-i cu calculatoarele alea. Noi intenţionăm ca ţăranii să înveţe tainele calculatorului şi într-un viitor nu prea îndepărtat să-şi poată cumpăra materialul săditor de pe Internet”, spune primarul Ion Horia Horăscu. Maria Ioana la cei 83 de ani a venit să vadă şi ea ce-i cu “televizorul” ăla. “Muică, eu sunt bătrână şi singură, nu ştiu dacă oi mai apuca să văd să buchisesc singură pe drăcovenia asta. Dar m-a făcut curioasă şi vreau să-mi arătaţi şi mie de unde se porneşte, şi ce pot face cu calculatorul ăsta. Păi e un lucru bun dacă-mi aduce răsaduri acasă, că eu nu mai pot ajunge la piaţă să-mi cumpăr, că de, la bătrâneţe, e greu, e tare greu”, spune femeia care se aşează pe scaun şi întreabă la ce foloseşte fiecare componentă, dar şi cum îi aduce calculatorul ei răsadurile direct acasă. Un alt bătrân a venit cu o petiţie, pe care vrea să o trimită mai departe, aşa că este pus în faţa calculatorului şi i se spune că trebuie să o redacteze. Mut de uimire, omul stă parcă pe gânduri, iar nedumerit întreabă. “Mă, dar deşteaptă mai este drăcovenia asta”, şi bărbatul priveşte cu jind la literele lui heroglifice care nu seamănă nici pe departe cu cele pe care le scoate la imprimantă, după ce cineva l-a ajutat să-şi termine de redactat întreaga operă. Glumind, alesul zice. “Totul este ca din aceşti oameni să nu fac hackeri, că-n rest totul e OK”.

Prundeniul, mica Olandă a Vâlcii

În vitorul apropiat, pe lângă proiectele de introducere a apei curente din fântâni proprii forate la mare adâncime, sau de construire a unui sistem de canalizare, ingenios şi… excentric, prin faptul că apa menajeră va circula pe dedesubtul celei pluviale, pe acelaşi traseu dar pe conducte diferite, la Prundeni se prefigurează construirea unui parc de centrale eoliene. “Pe dealul Oltului vrem să construim, pe proiect, din fonduri restructurale, 10 centrale eoliene, fiecare constând 250.000 de euro. Deocamdată am făcut cererea de fianţare, iar un specialist în domeniu are temă de lucru amenajarea parcului. Centralele se pot multiplica, iar curentul pe care-l vor produce centralele îl vom folosi la iluminatul public. Ceea ce ne prisoseşte îl vom vinde, sub preţul energiei clasice, locuitorilor din sat”. Primarul Horăscu nu este lipsit de imaginaţie şi de umor. Dacă Gheorghe Funar a vopsit la Cluj băncile în culori tricolore, edilul Prundeniului a vopsit Primăria în roşu, iar următoarele clădiri, căminul şi şcoala în galben şi albastru. Uliţele de altădată ale Prundeniului, au acum nume de rezonanţă: Gib Mihăescu, I.L.Caragiale, I..H. Rădulescu, ş.a. “Trebuie să depui mult suflet şi să-ţi placă ceea ce faci pentru oameni. Este o un examen al suferinţei să poţi supravieţui şi să-i ajuţui pe oameni atât cât te tin puterile şi ei îţi vor da respectul pe care tu îl meriţi”, spune fostul jurnalist, devenit primar al Prundeniului.

Dorel ├×ÎRCOMNICU

Leave a Response