Ocnele Mari, staţiunea unde localnicii au devenit… vizitatori
• Galeriile vechi de mină pun în pericol viaţa localnicilor şi a muncitorilor
Staţiunea Ocnele Mari, care era împânzită în alţi ani de mii de turişti, veniţi pentru tratament cu apă sărată este din ce în ce mai pustie. Exodul de populaţie a început din cauza alunecărilor de teren din ultimii ani, când cavernele de sare au înghiţit mai multe locuinţe. Decât să stea cu frica în sân, oamenii aflaţi în apropierea cavernei au acceptat varianta autorităţilor şi s-au mutat la Copăcelu, sau au primit despăgubiri pentru case. Acum urmează strămutarea unui alt „val” de localnici. Între timp, staţiunea a ajuns într-o stare jalnică, iar pustietatea s-a aşternut încet, dar sigur în mai multe zone ale localităţii. Deşi se vorbeşte de aproape un an de strămutarea localnicilor care se află încă în zona de risc, acest lucru nu s-a făcut până în prezent.
Strămutările nu au început
Oamenilor li s-a cerut să aleagă locaţia unde ar dori să fie mutaţi, dar până acum nu s-a realizat nimic concret în acest sens. Conform datelor oficiale, ar trebui strămutate în primă etapă 37 de gospodării şi cele 104 care vor fi cel mai probabil afectate de saramură. „37 de gospodării vor fi afectate direct de saramură. Nu e ştie dacă se va aduce un prejudiciu şi altor gospodării. Nu putem începe efectiv strămutările până când nu sunt alocaţi banii pentru acestea. Am dat avizul pentru certificatul de urbanism, solicitantul este Consiliul Judeţean Vâlcea, pentru că lucrarea se întinde pe teritoriul mai multor localităţi. Oricum, oamenii din zona respectivă sunt într-o stare continuă de tensiune. Dintre cele 104 gospodării, 12 sunt amplasate pe nişte lucrări miniere mai vechi, pământul a început să o ia la vale după exploatările de acum 20-30 de ani.” – spune primarul localităţii, Gheorghe Radu. Planul autorităţilor este să strămute cele 104 gospodării în două tranşe, prima tranşă urmând să cuprindă primele 12 gospodării, aflate în zona cea mai expusă scurgerilor de saramură, pe strada Ştrandului.
Propunere de mutare pe un teren care alunecă
Localnicilor li s-au propus două variante pentru a fi strămutaţi, pe un teren de patru hectare şi pe un altul, de cinci hectare. Conform primarului localităţii, pe primul teren ar fi însă o alunecare de teren activă, iar pe cel de-al doilea trece o linie de înaltă tensiune şi o alta de medie tensiune. „Eu ştiu că se urmăreşte acolo viabilizarea zonei, o dată cu mutarea oamenilor, dar eu am propus o variantă mai simplă, aici, în localitate, într-o zonă sigură. Am noroc că acolo sunt peste 300 de proprietari, iar zona respectivă poate deveni un fel de Poiana Braşov a României. Este undeva deasupra ştrandului Ocniţa la Soret şi Făcăi. Cheltuielile sunt mai mici, va fio nevoie doar de asfaltare şi utilităţi, dar oamenii rămân aici, în localitate, unde oricum mai au şi alte terenuri, păduri… Oricum,ei vin aici şi pentru a merge la cimitir şi pentru a-şi munci pământurile, nu cred că le va fi uşor să vină de la o distanţă mai mare. Cei care nu vor accepta varianta aceasta ar trebui despăgubiţi pentru terenuri la preţul pieţei.” – spune primarul. Interesant este că, în ciuda munţilor de bani care s-au încasat şi se vor mai încasa şi de acum înainte pentru studii şi cercetări în zonă, specialiştii habar nu au ce lucrări miniere s-au făcut în zonă la începuturile exploatării de sare. Galeriile vechi de mină împânzesc pământul la Ocnele Mari.
Vicele CJ Vâlcea – cu casa deasupra hăului
Vicepreşedintele CJ Vâlcea, Ion Câlea a avut şi el probleme, deoarece casa unde locuiesc părinţii săi se afla şi ea pe o galerie de mină de care nu ştia nimeni. „În 80 – 90 a apărut un astfel de gol chiar lângă casa părintească a actualului vicepreşedinte al CJ Vâlcea, Ion Câlea. A băgat pământ şi ciment la greu acolo, pentru a umple groapa.” – a mai precizat primarul Radu Gheorghe.
Staţiunea fără … localnici
Între timp, oamenii sunt între ciocan şi nicovală, fiind vizitatori în propria localitate. Aproape jumătate dintre sinistraţi s-au mutat la Copăcelu după scurgerile de saramură de anii trecuţi, dar se plimbă periodic, cu sapa sau cu lopata în spate, pentru a-şi munci terenurile care le-au mai rămas în zonă. „Acolo aveam o vacă, creşteam păsări, aici am casă, vine apa rece pe conductă, am lumină, dar nu am terenurile mele aproape” – spune Maria Florea, una dintre femeile care a ales să meargă la Copăcelu. Alţi localnici au impresia că autorităţile vor să facă bani pe seama lor. „Aici am înţeles că vor să facă un lac de agrement, o staţiune balneară, sunt interese financiare” – spune Ion Fetele. Profesorul Florian Zamfirescu, cel care s-a ocupat de studierea zonei spune că procesul de reabilitare a localităţii este unul de anvergură. „Sunt probleme mai ales în zona de urgenţă, care a fost stabilită după prăbuşirea tavanului cavernei din Câmpul Ii de sonde, în 2001 – 2004, dar strămutarea trebuie făcută respectându-se proiectul iniţial.” – a apreciat acesta. Prefectul de Vâlcea, Anuţa Handolescu este însă destul de sceptică. „Eu nu cred că în următorii 30 de ani se va face ceva aici!” – a apreciat aceasta. Unii dintre foştii localnici de la Ocnele Mari, care s-au mutat în cartierul râmnicean Copăcelu şi-au vândut între timp casele pentru câteva miliarde de lei. În caz de urgenţă, situaţia nu este deloc roz. Prefectura ar trebui să intervină, aşa cum s-a întâmplat şi în anii trecuţi, pentru evacuarea de urgenţă a locuitorilor afectaţi direct, aşa cum s-a întâmplat şi anii trecuţi. Localnicii care au rămas în zonă se găsesc exact6 în aceeaşi situaţie ca şi în anii trecuţi. „Dacă ne ducem la primar ne trimite la Minera, cei de acolo spun că nu au ce să ne facă, suferim până intrăm în pământ” – ne spune o bătrânică.
Anda VLAD
Web Design by DowMedia
