|marți, iunie 22, 2021
  • Follow Us!

Mânăstirea Cozia nu mai păstrează nici o urmă a lui … Mircea 

 Mânăstirea Cozia nu mai păstrează nici o urmă a lui … Mircea

• Clopotele de pe vremea lui au fost împrăştiate

Mânăstirea Cozia nu mai păstrează aproape nici o urmă autentică de pe vremea ctitorului mânăstirii, Mircea cel Bătrân. Singurele obiecte rămase de pe vremea lui Mircea, respectiv cele două clopote care se aflau la mânăstire au fost luate de mai-marii bisericii şi duse unul la Episcopia Râmnicului şi cel de-al doilea la Episcopia Argeşului. Într-un colţ al muzeului se mai poate vedea o parte din placa mormântului lui Mircea, dar, în rest au rămas numai … amintirile. În schimb, urmele fostului dictator, Nicolae Ceauşescu mai există încă, deşi acesta nu a călcat decât o dată în viaţă în cea mai vizitată mânăstire din România.

Clopotele lui Mircea – pierdute pentru Cozia

Clopotele lui Mircea sunt pierdute pentru Mânăstirea Cozia. Unul dintre ele a ajuns la Episcopia Argeşului, iar cel de-al doilea la Episcopia Râmnicului. Epitaful lui Mircea a ajuns şi el la Muzeul de artă de la Bucureşti, rămânând la Cozia doar o bucată din placa de mormânt a domnitorului. De asemenea, tot de pe vremea lui datează modelul de cruce voievodală care se află şi acum pe turla mânăstirii. Ascuns de ochii vizitatorilor din cauza faptului că mulţi dintre ei aveau obiceiul de a strica pictura, lăsându-şi autografele pe monumentul istoric este şi un paraclis, un altar mai mic care i-a servit ca loc de închinare maicii Teofana, mama lui Mihai Viteazul în ultimii cinci ani din viaţa acesteia. „În ciuda legendelor care s-au născut şi despre el, Nicolae Ceauşescu nu a pus piciorul la Cozia decât o singură dată, în anii ‘60, când s-a început reconstrucţia mănăstirii. Semnătura lui este şi acum pe prima pagină a Cărţii de Aur a mănăstirii. Ceauşescu nu a mai venit aici, probabil din cauza contextului politic în care a fost pus” – spune stareţul mânăstirii, Vartolomeu Androni.

Vitraliile lui Ceauşescu – demontate înainte de revoluţie

Fostul dictator, Nicolae Ceauşescu a reuşit însă să lase câteva urme la mânăstire, deşi nu a fost prezent decât o singură dată la Cozia, la puţin timp după ce a devenit preşedinte. Chipul său şi al Elenei Ceauşescu au tronat mai mulţi ani în muzeul mânăstirii, alături de cele ale marilor domnitori care şi-au adus aportul la consolidarea fortăreţei. Înainte de revoluţie, vitraliile cu soţii Ceauşescu au fost însă demontate, la sfatul unor … vizitatori străini, şi ascunse în podul mânăstirii. „Vitraliile au fost aduse în 1986 la muzeu, în conacul lui Mircea de cei de la Muzeul Judeţean. Decorativa Bucureşti comandase în 86 portretele dictatorului. La aniversarea a 600 de ani de la urcarea pe tronul ├×ării Româneşti a domnitorului, s-a organizat o manifestare mare aici, la ctitoria aleasă de el pentru a-i sluji drept loc de veci. Au venit buluc membri de partid, de parcă era Cântarea României în incinta mănăstirii. Ceauşescu stătea aici, alături de Decebal, Burebista, Petru Voievod, Mircea Voievod, iar în 89 era încă aici. Eu ştiu că la câteva luni înainte de revoluţie a fost aici, la noi PS Calinic, episcopul Argeşului – a fost vicar la noi în iulie – august 1989, cu o delegaţie puternică de lorzi englezi şi unul dintre ei ne-a spus să le dăm jos, să nu le mai ţinem acolo. Le-am dat jos, nici nu am îndrăznit să întreb nimic, dar m-am mirat mai apoi, când a venit revoluţia. Nu ştiu de unde ştia” – spune părintele Iulian, ghidul mânăstirii. Ceauşescu şi-a lăsat însă gândurile şi semnătura şi în cartea de aur a mânăstirii, pe prima pagină. „Am vizitat cu mare interes Mânăstirea Cozia, unul din cele mai reprezentative monumente ale artei noastre vechi, lăcaşul unde îşi doarme somnul de veci marele Domn al ├×ării Româneşti, Mircea cel Bătrân. Luptele lui Mircea şi a celorlalţi viteji voevozi  ai ţărilor române pentru libertate, neatîrnare şi fiinţă naţională şi-a aflat astăzi strălucită împlinire în patria noastră liberă, independentă şi suverană – Republica Socialistă România – scria la data de 11 iunie 1966 Nicolae Ceauşescu. (n.r. text neprelucrat).   

Cea mai vizitată mănăstire din România

Cozia este cea mai vizitată mănăstire din România. Din cauza faptului că muzeul mânăstirii este singurul pentru care nu se percepe însă taxă, vizitatorii nu pot fi număraţi cu exactitate. „Aici este singurul muzeu unde nu se percepe taxă,, dar, din estimările noastre sunt cel puţin o jumătate de milion de turişti pe an. De 1 mai am avut 1000 într-o singură zi. Mânăstirea este nu numai foarte importantă pentru istoria românească, ci şi înconjurată de legende. Se crede că pe sub mănăstire ar fi existat un tunel de apărare, pentru a-i permite domnitorului sau călugărilor de la mănăstire să îşi salveze viaţa şi odoarele scumpe din interior.

Călugării de la Cozia nu exclud că este posibil să fi existat un astfel de tunel, dar acesta nu a fost găsit. Se mai spune că Mânăstirea Cozia, necropola domnitorului Mircea cel Bătrân, ctitorită după sfaturile duhovnicului acestuia, călugărul erudit Nicodim de la Tismana ar fi fost clădită pe locul uneia mai vechi, zidită de tatăl lui Mircea. Stareţul mânăstirii mai spune că nu există de asemenea nici o dovadă istorică în apărarea unei legende care dăinuieşte tot pe meleagurile vâlcene, în localitatea Buneşti, unde oamenii spun că Mircea ar fi vrut să-şi amplaseze iniţial mânăstirea. În prezent, la Cozia sunt 63 de călugări. Din păcate, lăcaşul de cult nu are prea multe locuri de cazare, iar acest lucru îi alungă de multe ori pe vizitatori. „Nu avem decât 50 de locuri de cazare în prezent. Ne străduim să mai construim în spate încă o clădire, pentru a-i putea găzdui pe enoriaşii mai săraci. Până acum câţiva ani nici încălzire sau apă caldă nu aveam. Abia recent am reuşit să băgăm şi aici alimentarea cu apă termală.” – mai spune stareţul mânăstirii. 

Anda VLAD

Leave a Response