|marți, octombrie 27, 2020
  • Follow Us!

„Război” în Combinatul Oltchim (II) 

„Război” în OLTCHIM (II)

La sfârşitul lunii trecute Constantin Roibu, director general al OLTCHIM SA înainta un raport către C.N.V.M. Vom reda în întregime acest act în care în mod concis şi documentat cunoscutul manager vâlcean explică situaţia reală a OLTCHIM. Chiar fără a avea studii de specialitate un cititor atent poate observa cu uşurinţă că actuala conducere a OLTCHIM apără interesele statului român, acţionarul majoritar, şi a mii de vâlceni care lucrează în combinatul vâlcean, încercând să stopeze acţiunile micilor acţionari care încearcă prin diferite tertipuri să devină majoritari acaparând pe nedrept OLTCHIM fără să plătească suma cuvenită.

Directorul Roibu spune adevărul

În şedinţa Consiliului de Administraţie din 26.01.2007 domnul Bărbulescu Dan Cristian, în calitatea sa de administrator al S.C. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea, a cerut să se consemneze un Procesul Verbal de sentinţa declaraţia anexată prezentului raport curent, înregistrată la societate cu nr. 448p/26.01.2007. De asemenea, a solicitat ca această declaraţie să se supună, o perioadă de două săptămâni, regimului informaţiilor privilegiate.

În şedinţa Consiliului de Administraţie din 23.02.2007 s-a decis ca acest document să fie comunicat instituţiilor pieţei de capital, ăn vederea informării acţionarilor, potenţialilor investitori şi publicului.

Faţă de cele prezentate în declaraţia administratorului Bărbulescu Dan Cristian, ceilalţi membri ai Consiliului de Administraţie şi conducerea societăţii informează asupra următoarelor aspecte şi puncte de vedere, precizate punctual, faţă de textul declaraţiei în cauză :

referitor la punctul 1 din declaraţie, privind valoarea capitalului social al societăţii:

Capitalul social al societăţii este cel înscris la Registrul Comerţului şi în evidenţele financiar-contabile ale societăţii, respectiv 354.695.600,10 Lei. Sentinţa civila nr. 689/C/17.11.2005 a constatat nulitatea Hotărârii AGEA nr. 8/28.11.2003, însă nu a dispus şi diminuarea capitalului social al societăţii la valoarea anterioară adoptării acestei hotărâri. Acest fapt ar fi fost posibil doar în baza unui capăt de cerere expres care, conform legii, constituie acţiune în pretenţii şi ar fi trebuit timbrată la valoare. În contextul în care hotărârea judecătorească, chiar definitivă şi irevocabilă, nu dispune expres obligaţia de diminuare a capitalului social şi nici nu există un text de lege care să dispună acest lucru, administratorii nu pot proceda la înregistrarea diminuării capitalului social al societăţii la nivelul anterior datei de 28.11.2003.

Diminuarea capitalului social al societăţii este atributul exclusiv al adunării generale extraordinare a acţionarilor, conform prevederilor art. 113, lit. g) din Legea nr. 31/1990, R, cu modificările şi completările aduse de Legea nr. 441/2006.

În consecinţă, în lipsa unei hotărâri a adunării generale extraordinare sau a unei hotărâri judecătoreşti al cărei dispozitiv să prevadă în mod expres obligarea societăţii la diminuarea capitalului social, Consiliul de Administraţie nu poate proceda la înregistrarea unei diminuări de capital social.

Se impune precizarea ca, faţă de consecinţele juridice total diferite, nu trebuie confundată noţiunea de constatare a nulităţii unui act cu noţiunea de anulare a unei proceduri.

În sprijinul celor de mai sus, precizăm că Legea nr. 30/2007 pentru aprobarea şi modificarea OUG nr. 45/2006 dispune mandatarea reprezentanţilor statului în adunarea generală extraordinară a acţionarilor Oltchim SA să voteze diminuarea capitalului social al societăţii la valoarea anterioară datei de 28.11.2003, urmată de o majorare de capital social, prin conversia întregii creanţe a AVAS faţă de societate şi cu acordarea drepturilor de preferinţă pentru acţionarii societăţii. Atât OUG nr. 45/2006, cât şi Legea nr. 30/2007 sunt acte normative emise după pronunţarea Sentinţei civile nr. 689/C/17.11.2005, acestea fiind emise pentru clarificarea situaţiei capitalului social al societăţii în contextul respectivei hotărâri judecătoreşti. Ori, dacă opinia domnului Bărbulescu Dan Cristian ar fi fost corectă, Guvernul României şi Parlamentul României nu ar fi emis acte normative care să dispună asupra mandatării reprezentanţilor statului în adunarea generală extraordinară a acţionarilor Oltchim SA pentru a vota diminuarea capitalului social al societăţii.

Legea nr. 30/2007 dispune explicit asupra procedurilor ce urmează a fi aplicate în vederea soluţionării situaţiei capitalului social al societăţii comerciale Oltchim SA.

Faţă de prevederile Legii nr. 30/2007, societatea a început deja demersurile preliminare impuse de acest act normativ pentru punerea în practică a prevederilor referitoare la diminuarea capitalului social şi majorarea acestuia.

? referitor la punctul 2 din declaraţie, privind pachetul de acţiuni emis în temeiul Hotărârii AGEA nr. 8/28.11.2003:

Pachetul de 3.223.367.360 acţiuni emis de societate şi transferat către statul roman în urma adoptării Hotărârii AGEA nr.8/28.11.2003 de majorare a capitalului social a fost doar suspendat de la tranzacţionare. Nici o ordonanţă sau dispoziţie a CNVM nu poate dispune anularea acestui pachet de acţiuni. Scopul CNVM a fost de a proteja investitorii prin interzicerea tranzacţionării unui pachet de acţiuni asupra cărora există un litigiu care ar putea determina riscul anulării emisiunii referitoare la respectivele acţiuni.

Extrasul din Ordonanţa CNVM nr. 26/15.01.2006 citat de către domnul Bărbulescu Dan Cristian face referire la o simplă constatare a unei situaţii de fapt. Acest text nu poate fi interpretat ca o dispoziţie imperativă de natura să oblige societatea sau alte instituţii ale statului să procedeze la diminuarea capitalului social al societăţii. CNVM nu este o autoritate în ale cărei competenţe să intre emiterea de dispoziţii care să prevadă modificări automate ale capitalului social ale unui emitent, fără acordul acţionarilor exprimat în adunarea generală extraordinară. De altfel, CNVM a monitorizat în mod constant evoluţia litigiilor referitoare la Hotărârea AGEA nr. 8/28.11.2003 şi şi-a exercitat rolul de instituţie de supraveghere, iar ordonanţele şi dispoziţiile sale au fost emise întotdeauna strict în limitele competenţelor sale, respectiv în scopul protejării intereselor emitentului şi ale investitorilor de pe piaţa de capital.

Pachetul de acţiuni ce reprezintă 95,7357 % din capitalul social al societăţii este proprietatea statului român. Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea participanţilor Statului, Ministerul Economiei şi Comerţului şi, ulterior, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului sunt instituţii ale statului care au avut sau au în administrare acest pachet de acţiuni. În temeiul prevederilor OUG nr. 101/2006 pachetul de acţiuni deţinut de statul roman la Oltchim SA a fost trecut din administrarea Ministerului Economiei şi Comerţului în administrarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului, fără ca aceasta să însemne o schimbare a proprietarului acestora, care a rămas în continuare statul roman. Faptul că statul roman operează prin intermediul instituţiilor sale pentru a-şi administra şi valorifica patrimoniul nu poate fi confundat cu un transfer de proprietate, cu atât mai mult cu cât OUG nr. 101/2006 menţionează explicit că se transferă doar dreptul de administrare al pachetului de acţiuni în cauză. Noţiunile de proprietate şi de administrare a unei proprietăţi nu pot fi confundate, acestea având reglementări legale diferite. În consecinţă, prin schimbarea administratorului pachetului de acţiuni, noul administrator a preluat proprietatea (acţiunile) cu toate sarcinile şi interdicţiile ce poartă asupra acestora, respectiv administrarea întregului pachet de acţiuni, ce reprezintă 95,7357 % din capitalul social al societăţii, precum şi interdicţia impusă de CNVM de tranzacţionare a pachetului de acţiuni dobândit de statul român în urma adoptării Hotărârii AGEA nr. 8/28.11.2003 a Oltchim SA.

Până la data adoptării unei hotărâri care să prevadă diminuarea capitalului social la valoarea anterioară datei de 28.11.2003, conform menţiunilor de la pct.1 de mai sus, care să determine anularea emisiunii de acţiuni corespunzătoare creanţei convertite, AVAS nu poată să se înscrie creditor al societăţii cu valoarea creanţei convertite. Statul nu este în nici un caz prejudiciat, deoarece conversia creanţei in acţiuni s-a făcut la valoarea nominală a acestora. Astfel, nu numai că AVAB (AVAS) şi-a stins creanţa prin dobândirea de acţiuni, dar este în avantaj, ţinând cont de faptul ca acţiunile dobândite la valoarea nominală au astăzi o cotaţie pe piaţă de capital de peste patru ori mai mare decât valoarea nominală.

Referitor la ajutorul de stat, precizăm că atât OUG 45/2006 cât şi Legea nr.30/2007 au fost emise după consultarea Consiliului Concurenţei şi urmare a acesteia a fost introdus în lege art.4, care dispune obligaţia de notificare a acestui organism

Cu privire la condiţiile impuse de legislaţia europeană pentru realizarea unei noi conversii, art.4 din Legea nr. 30/2007 se referea tocmai la procedurile ce trebuie urmate conform respectivei legislaţii europene. De altfel, AVAS, în calitate de instituţie care are in administrare pachetul majoritar de acţiuni deţinut de statul român la Oltchim SA, împreună cu Consiliul Concurenţei şi cu sprijinul Oltchim SA, au demarat deja procedurile pentru consultarea Comisiei Europene în vederea aplicării prevederilor Legii nr. 30/2007.

Precizăm că, în urma analizării de către conducerea societăţii a legislaţiei Uniunii Europene privind ajutorul de stat, în contextul evoluţiei societăţii în anii precedenţi şi a perspectivelor de viitor, precum şi analizând evoluţia cursului acţiunilor Oltchim SA pe piaţa de capital, rezultă clar că această operaţiune, în care statul se comportă ca un investitor privat prudenţial, nu este un ajutor de stat, şi cu atât mai puţin unul nelegal.

Calificarea unei operaţiuni ca fiind ajutor de stat nelegal intră în sarcina instituţiilor specializate din România şi Uniunea Europeană. Aceste instituţii se pronunţă prin interpretarea şi aplicarea normelor legale specifice. În temeiul acestor norme, urmează ca instituţiile abilitate să aprecieze dacă statul s-a comportat ca un investitor privat prudenţial. În mod similar, statul poate să acorde în continuare ajutoare de stat, aderarea României la Uniunea Europeană modificând doar normele de acordare, fără a exista o interdicţie de acordare în continuare a unor asemenea ajutoare.

? referitor la punctul 3 din declaraţie, privind operarea în registrele publice:

Nu se poate pune problema de operare în registrele publice a unor modificări prin conformare cu dispozitivul Sentinţei civile nr. 689/C/17.11.2005 a Tribunalului Vâlcea deoarece, aşa cum am arătat la pct. 1 de mai sus, această hotărâre judecătorească constată nulitatea Hotărârii AGEA nr. 8/28.11.2003, dar nu cuprinde în dispozitivul sau nici o dispoziţie de operare a unor modificări în registrele publice ale societăţii.

Deoarece OUG nr. 101/2006 conţine prevederi care determină cu adevărat necesitatea operării unor modificări în registrele publice ale societăţii, deoarece aceasta se referă la schimbarea instituţiei care administrează acţiunile deţinute de stat, au fost operate modificările la registrul comerţului şi în registrul consolidat al acţionarilor.

Atât publicul investitor, cât şi instituţiile pieţei de capital au fost informate în mod corespunzător, prin rapoarte curente asupra modificărilor operate strict în condiţiile legii.

referitor la punctul 4 din declaraţie:

Hotărârea Consiliului de Administraţie din data de 21.12.2006, comunicată publicului investitor şi instituţiile pieţei de capital prin raportul curent OLT291206, a fost aprobată şi de către domnul Bărbulescu Dan Cristian. Această hotărâre a fost adoptată deoarece administratorii Oltchim SA nu au nici o competenţă pentru adoptarea unor hotărâri care să determine modificări ale capitalului social, această atribuţie fiind exclusiv de competenţa adunării generale extraordinare a acţionarilor, conform prevederilor art. 113 din Legea nr. 31/1990 R, cu modificările şi completările ulterioare.

În final, ceilalţi administratori şi conducerea societăţii informează acţionarii şi investitorii ca, prin activitatea pe care o depun, sunt preocupaţi în mod constant de respectarea legislaţiei în vigoare, a actelor constitutive ale societăţii şi a hotărârilor adunărilor generale ale acţionarilor. În acest context, considerăm ca prioritar pentru societate este evitarea oricăror operaţiuni bazate pe proceduri sau hotărâri incomplete sau neclare mai ales în ceea ce priveşte capitalul social.

Totodată, considerăm ca un membru al Consiliului de Administraţie la o societate pe acţiuni are obligaţia să reprezinte interesele societăţii şi ale tuturor acţionarilor şi nu acela de a reprezenta doar interesele societăţii la care este angajat sau care l-a propus să facă parte din CA. În acest sens, ceilalţi administratori şi conducerea societăţii informează acţionarii şi investitorii ca, pe toată durata mandatului său, domnul Bărbulescu Dan Cristian, membru al Consiliului de Administraţie al Oltchim SA, prin toate acţiunile şi deciziile sale, a urmărit exclusiv interesul acţionarului Lindsell Entreprises Ltd. – Cipru, de cele mai multe ori în detrimentul Oltchim SA.

Principala preocupare a domnului Bărbulescu Dan Cristian a fost aceea de a determina decizii prin care Consiliul de Administraţie să încalce hotărârea adunării generale a acţionarilor şi să opereze diminuarea capitalului social, în lipsa unei hotărâri exprese a adunării generale extraordinare a acţionarilor sau a unei hotărâri judecătoreşti care să dispună această operaţiune. Toate acestea, prin interpretarea extensivă a dispozitivului Sentinţei civile nr. 689/C/17.11.2005 a Tribunalului Vâlcea, în scopul evitării unei taxe de timbru substanţiale ce ar fi trebuit plătită de acţionarul ale cărui interese le reprezintă, respectiv Lindsell Entreprises Ltd. – Cipru, precum şi prin exercitarea de presiuni asupra administratorilor să încalce atribuţiile legale de a apăra interesele şi patrimoniul societăţii şi de a respecta hotărârile adunării generale ale acţionarilor.

Domnul Bărbulescu Dan Cristian a avut însă grijă să invoce prevederile art. 72, 73, 177 şi 144p alin. 5 din Legea nr. 31/1990 R, cu modificări, ca să se desolidarizeze de ceilalţi administratori pentru decizii care ar ingnora sau contraveni hotărârilor justiţiei sau legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare, deţi, prin poziţia sa în Consiliul de Administraţie, a încercat să determine adoptarea unor decizii contrare legii.

Director General, Roibu Constantin

Combinatul este atacat de micii actionari

„Razboi” în OLTCHIM (II)

Cât valorează Combinatul şi cine îl deţine de fapt?! (I)

Cât valorează Combinatul şi cine îl deţine de fapt?! (II)


Leave a Response