|vineri, septembrie 20, 2019
  • Follow Us!

Maria Ciobanu, „Ciocârlia” cu voce de aur, din comuna Roşiile 

Maria Ciobanu, „Ciocârlia” cu voce de aur, din comuna Roşiile

Cunoscuta cântăreaţă de muzică populară, Maria Ciobanu s-a născut în comuna Roşiile, într-o familie numeroasă, cu o droaie de copii. Încă de mică, Măria, cum îi spuneau cei dragi, “guguia” pe dealuri în timp ce mergea cu animalele la păşunat. Povestea cântăreţei relatată de oamenii satului este aşijderea a unui copil căruia i-a plăcut să trăiască viaţa la maximă intensitate. “Măria era iubăreaţă foc şi cânta cu aceiaşi dragoste cu care iubea”, povestesc cei care au cunoscut-o. Noi vă propunem o incursiune fascinantă în lumea copilăriei şi nu numai a Mariei, “Ciocârlia” de aur a românilor de pretutindeni.
Maria Ciobanu s-a născut la 3 septembrie 1937 în comuna Roşiile, satul Hotăroaia. Străbunicii ei erau ardeleni veniţi de peste munţi. Petre Ciobanu era un oier cunoscut din Polovragi care s-a stabilit cu turma în ţinuturile Vâlcii în urmă cu vreo 200 de ani. Tatăl “Măriei”, Ion Ciobanu cunoscut lăutar din zonă ce cânta la ţambal şi bas pe la nunţile… roşienilor, a fost căsătorit cu Maria, cu care a avut patru copii. Femeia s-a prăpădit de “cuţite”, adică, spun gurile rele că i-au fost făcute farmece, iar Ion s-a recăsătorit cu Nicoliţa, din Pleşoiu-Grădiştea, o femeie care ştia frumos a doini. Ion şi Nicoliţa au mai avut patru copii, printre care şi pe Maria Ciobanu. “Măria a mai avut un frate geamăn, dar a murit la câteva luni de la naştere. Marea cântăreaţă s-a născut aici, pe vatra sobei, pe această colină, de unde se vede toată comuna, iar în jur era numai viţă de vie. Casa nu mai există, au mai rămas doar aceste fânare”, spune Elena Ciobanu, mătuşa cântăreţei. Familia Ciobanu era una de oameni săraci, care nu avea nici pământuri întinse, nici averi. “Mâncau turtă goală sau cu lapte, iar Ion, tatăl, se uita furiş, pe geam, să vadă dacă Nicoliţa face vreo diferenţiere între copiii lui dintâi şi cei din a doua căsnicie. Maria pleca dis de dimineaţă cu animalele la păşunat pe dealul Atăroii şi acolo «guguia» de răsunau văile. Când cânta o auzeam de departe şi acolo o zbugheam şi noi, ăştelalţi copii, cu animalele. Acasă, Măria cânta lângă cazanul cu ţuică, iar moş Costea, fratele tatei Mariei o chema la el şi îi zicea: «Cântă-mi fata moşului, mai spune-mi una de-a ta, cu foc şi jale! Că voce ca a ta, n-am mai pomenit» Acum au pierit mamă, cântecele de câmp!”, spune bătrâna Elena Ciobanu, care nici pe departe nu-i dai cei 80 de ani bătuţi pe muchie. “Eram aşa săraci că eu şi vara mea Măria nu aveam măcar o pereche de nădragi să punem pe noi. ├×in minte că odată ca să merg la bâlciul de la Grădiştea mi-a dat o pereche de budihăi de-ai ei, de culoare frez. Deşi erau strînşi pe picior de plesneau, mă simţeam în al nouălea cer că vară-mea m-a înţolit de se uita toată lumea după mine”, spune un văr de-al cântăreţei, Nicu Diaconu.

Din 400 de candidaţi, o Mărie a ales o altă… Mărie

“Măria” a învăţat să cânte de la lăutarii renumiţi din zonă, de unde culegea doine, balade şi cântece specifice locurilor. Oamenii din sat îi spuneau “Ciocârlia” din Roşiile. În faţa casei avea un heleşteu de peşte şi acolo cânta de se aduna lumea buluc şi droaie de copii. Toţi o îndrăgeau şi devenise “zâna satului”, fiind invitată să cânte la nunţi, botezuri şi la hora din Ciobăneşti sau din faţa Primăriei. Aşa se face că a fost remarcată şi dusă la Bucureşti unde s-a înscris la un concurs pentru ocuparea a două posturi la Ansamblul "Ciocârlia" al Ministerului de Interne. În juriul din care făcea parte şi Maria Lătăreţu, din cei 400 de înscrişi doar doi au trecut proba de foc: Irina Loghin şi Maria Ciobanu. “Asta este cântăreaţa care-mi va călca pe urme”, a zis cu foc Maria Lătăreţu, vocea de aur a românilor. După desfiinţarea ansamblului, Maria Ciobanu a fost angajată la Doina Ilfovului.

Viaţa amoroasă a “Ciocârliei”

Fire iubăreaţă, “Măria” n-a “iertat” juni din lumea satului care-i făceau cu ochiul. “A dus-o rău muică la început, a fost căsătorită cu unul din Lădeşti, o comună învecinată, care era foc şi pară pe ea, că zicea că este iubăreaţă. O jumulea de păr şi într-o seară târzie pe când punea de mămăligă, Măria n-a mai suportat şi a fugit noaptea peste dealuri şi a venit acasă”, povesteşte aceeaşi mătuşă. Drumul spre afirmare profesională, i-au adus “Ciocârliei” alte oportunităţi. A avut două fete, pe Liliana şi Camelia, iar din căstoria cu Ion Dolănescu l-a născut pe Ionuţ Dolănescu. În timp ce Maria Ciobanu era în turneu în SUA, a cunoscut o familie de americani din L.A. şi aşa fiica cea mare, Camelia, şi-a unit destinele cu fiul acelor americani, stabilindu-se definitiv în SUA. Acum Camelia mai cântă muzică populară pentru americani. “Liliana (Văduva, n.r.) a copilărit la Roşiile după care a fost luată la Bucureşti, unde a absolvit Conservatorul, secţia Canto, şi acum este considerată printre primelele patru soprane ale lumii. Încă din studenţie a avut contracte în SUA, Japonia, Franţa, iar în anul 1986, Nicolae Ceauşescu speriat de popularitatea studentei a dat ordin ca aceasta să nu mai părăsească România. Mama Lilianei, Maria, a intervenit printr-un general de securitate şi talentata tînără a putut pleca în Franţa, de unde nu s-a mai întors şi a cerut azil politic. Maria Ciobanu a fost interzisă să apară şi să fie popularizată pe posturile de radio şi tv. până în decembrie 1989. Cariera Lilianei a fost una ascendentă. S-a recăstorit cu un american ce provenea dintr-o tată evreu şi mamă franţuzoaică. Socrul Lilianei, în prezent decedat, a fost unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, el fiind proprietarului cazinoului «Tropikana» din Las Vegas. Liliana şi-a construit o casă la Paris, are o alta la Londra, una în SUA şi una la Bucureşti. Viaţa şi-o petrece prin marile capitale ale lumii, cu greu având un moment de respiro între cursele a două avioane”, ne-a spus Dodică Ciobanu, nepotul şi finul cântăreţei.

Copiii “Ciocârliei” au voci de aur care au înmărmurit lumea!

Căsătoria Mariei Ciobanu cu Ion Dolănescu nu a rezistat decât câţiva ani, în urma acestei relaţii născându-se Ionuţ Dolănescu: “Deşi Maria l-a iubit foarte mult, deseori trimiţându-i pachete pe furiş, spiritul în care a fost educat Ionuţ a fost unul de ură împotriva familiei Mariei. Ne zicea că ne tragem din neam de ţigani şi îl strunise pe Ionuţ împotriva noastră. Asta s-a întâmplat până în anul 1994, când Maria Ciobanu fiind într-o vizită în SUA, la fiica ei Camelia, tânăra a aranjat o întâlnire între mama ei şi Ionuţ Dolănescu. Abia atunci băiatul şi-a dat seama că Maria îi purta o mare dragoste”, povesteşte acelaşi nepot, Dodică Ciobanu. “Ciocârlia” cântecului românesc s-a căstorit cu Mircea Câmpeanu (din Sibiu), fost antrenor de baschet la Steaua, apoi secretar al Federaţiei Române de Baschet şi… fostul soţ al unei alte voci celebre a cântecului românesc, trecută în nefiinţă, Ileana Sărăroiu.
“Când vine aici, la Roşiile, Măriei îi dau miere curată, de albine, că-i face bine la voce. Nu ştiu dacă va mai cânta mult, dar ea rămâne pentru noi «Ciocârlia» din Roşiile care ne-a umplut inimile de bucurie”, ne-a spus Elena, mătuşa vocii de aur a cântecului popular românesc.

Dorel ├×ÎRCOMNICU

One Response to Maria Ciobanu, „Ciocârlia” cu voce de aur, din comuna Roşiile

  1. Elena Florica

    O cunosc pe Domna cantecului romanesc din anii mei de adolescenta,cand canta la balurile din comuna mea natala, vecina cu com ROSIILE.Pe cat canta de frumos pe atat era de frumoasa. tinerii din caminul cultural o admirau, neglijandu-si chiar partenerele! Sunt mandra ca este olteanca! Ii urez sanatate si viata lunga!

     

Leave a Response