|miercuri, octombrie 28, 2020
  • Follow Us!

Cât valoreaza Combinatul Chimic Ramnicu Valcea – Oltchim şi cine îl deţine de fapt?! (I) 

Adevăruri despre Oltchim

Cât valorează Combinatul şi cine îl deţine de fapt?! (I)

Începând cu acest număr „Ziarul de Vâlcea“ va spune lucrurilor pe nume în ceea ce priveşte cea mai mare societate comercială din judeţul Vâlcea, gigantul OLTCHIM. Vom scrie, asumându-ne orice riscuri (numai în baza documentelor pe care le deţinem!), fără menajamente, despre conflictul cu micii acţionari, căpuşele Oltchimului, afacerile păguboase din combinatul chimic, care nu sunt puţine. Aşadar, ţineţi aproape!

„Ziarul de Vâlcea“ se ţine de cuvânt! Aşa cum am promis demarăm azi un amplu serial despre cea mai reprezentativă unitate economică din judeţ. Menţionăm din start că tot ceea ce vom publica despre OLTCHIM SA, managerul său general Constantin Roibu, acţionarii companiei şi sindicat, căpuşele care gravitează în jurul combinatului reprezintă adevăruri interesante pentru vâlceni, probate de documente oficiale precum şi puncte de vedere ale autorităţilor, acţionarilor şi conducerii. „ Ziarul de Vâlcea” întreprinde acest demers pentru a încerca să dovedească profesioniştilor din chimie şi economie, că presa locală nu este doar purtătoarea unor reclame ale unor societăţi deţinute majoritar de stat, ci poate fi mesagerul unor adevăruri ce pot şi trebuie să fie cunoscute de comunitate. Mulţumim celor care ne-au sprijinit în documentare şi care au avut răbdarea să ne familiarizeze cu termenii tehnici, bursieri, din chimie, economie şi juridici. Îi asigurăm pe vâlceni că respectăm miile de oameni, care au lucrat şi lucrează în Oltchim şi nu suntem partizanii nimănui. Nu suntem nici adversarii managerului Constantin Roibu faţă de care avem un respect deosebit şi sperăm ca fragmentele ce-i vor conveni mai puţin să nu fie interpretate ca un atac de presă. Pentru că nu este vorba de aşa ceva! Cât este valoarea unei acţiuni OLTCHIM ? Ce se întâmplă în şedinţele AGA? Ce ar însemna o creştere de capital? De ce o decizie irevocabilă a instanţei nu a fost respectată? Ce spune actuala lege a privatizării? Cum sunt listate acţiunile? De ce unii dintre acţionarii mici vând constant acţiuni pe bursă? Ce ar putea duce la prăbuşirea OLTCHIM? Clasa politică locală a avut interese în combinat? Cine sunt cei care conduc societatea? Ce s-ar întâmplă dacă aceasta ar deveni o societate de tip închis? Care este de fapt nivelul datoriilor? De ce ar putea concurenţa OLTCHIM să reclame ajutorul de stat la Bruxelles? Cum poţi avea datorii imense dar în acelaşi timp să cucereşti pieţe din Africa? Care sunt salariile şi veniturile celor care conduc societatea? Cine sunt acţionarii şi câte acţiuni au ei? Ce ar însemna emiterea de noi acţiuni? De ce sunt păstrate activităţi nerentabile auxiliare? Cât de priceput este managerul Roibu şi cum a găsit soluţii de a face economii? Are Combinatul firme căpuşe? De câte ori şi cu ce sume a ajutat statul român această firmă? Ce interese ar avea un acţionar deştept? Sunt doar câteva din întrebările la care vom încerca să răspundem pe parcursul mai multor ediţii.

Cronologia conflictului cu micii acţionari:

28.11.2003 – Are loc AGEA OLTCHIM care decide majorarea capitalului social „prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia”. Hotărârea vizează însă o majorare de capital social numai cu valoarea creanţei consolidate de APAPS şi supuse conversiei în acţiuni (95 milioane USD). Acţionarilor minoritari le-au fost ridicate drepturilor de subscriere preferenţială, iar majorarea a avut loc la valoare nominală, fără calcularea unei prime de emisiune, în condiţiile în care imobilizările corporale nu mai fuseseră reevaluate din anul 1997. Astfel, majorarea de capital, concepută şi executată în aplicarea unor prevederi din legea 137/2002 privind accelerarea privatizării, derogatoare le la OUG 28/2002 însă nu şi de la Legea 31/1990 a afectat foarte grav deţinerile minoritare care au cunoscut o diluţie a ponderii lor în capitalul social de mai mult de 10 ori în timp ce ponderea APAPS în acţionariat a crescut de la 52,26% la 95,73%. Deţinerea Lindsell Enterprises Limited a fost diminuată de la 12% la 1% din capitalul social, cu afectarea prerogativelor specifice deţinerilor minoritare semnificative. Creanţa Statului provenea din executarea unor garanţii guvernamentale acordate societăţii OLTCHIM începând cu anul 1996 pentru contractarea unor credite externe de la bănci străine investiţii (AKA, KFW, HSBC şi LB KIEL). Din varii motive, inclusiv incidenţe legislative, creditele nu au fost achitate de societate, iar statul fideiusor a fost executat pe măsură ce creditele au ajuns la scadenţă. O serie de angajamente cu scadenţe ulterioare (peste 47 mil. EURO) nu au fost convertite în acţiuni cu aceeaşi ocazie, însă şi acestea au dus la executarea garanţiilor guvernamentale. Bugetul de stat a achitat astfel datoriile comerciale ale societăţii OLTCHIM, întregul demers echivalând cu o formă de ajutor de stat ce nu a fost nicicând notificat Consiliului Concurenţei şi nici autorizat ca atare.

Decembrie 2003 – ianuarie 2004: Trei acţionari minoritari (DAN COJOCARU, SIF OLTENIA, LINDSELL ENTERPRISES LIMITED) cer Tribunalului Vâlcea anularea hotărârii AGEA OLTCHIM nr. 8/28.11.2003. Cererile vor fi conexate în cadrul dosarului 3265/2003 iar procesul va dura 2 ani numai în faţa primei instanţe, la fond.
Februarie 2004 – noiembrie 2005 Pe durata procesului de fond, Tribunalul Vâlcea va dispune de 3 ori pe cale de ordonanţă preşedinţială SUSPENDAREA executării hotărârii de majorare a capitalului social. Este vorba despre Sentinţa nr. 129/C din 09.02.2004 în dosar nr. 203/COM/2004 obţinută de Dan Cojocaru, Sentinţa nr. 1196/16.12.2004 pronunţată în dosarul 2687/2004 obţinută de LINDSELL ENTERPRISES LIMITED, Sentinţa nr. 450/29.08.2005 pronunţată în dosarul 1260/2005 obţinută de SIF OLTENIA. Oltchim a atacat toate aceste ordonanţe preşedinţiale şi a ignorat ordinul prudent al instanţelor. Procesele care au urmat în subsidiar au acutizat progresiv conflictul cu acţionarii minoritari. În luna august 2005, în ciuda suspendărilor judiciare dispuse de instanţe, OLTCHIM a reuşit să opereze majorarea de capital inclusiv în evidenţele REGISCO SA (registrul independent al acţionarilor) şi pe Bursa de Valori Bucureşti. Practic din acel moment diluţia deţinerilor minoritare s-a răsfrânt direct asupra drepturilor de vot ale acţionarilor minoritari. Evoluţia sinoptică a cauzelor prin care acţionarii minoritari au căutat, fără succes, să menţină status-quo-ul pe durata procesului de fond, prevenind punerea în executare a majorării de capital de la OLTCHIM, şi complicarea procedurilor în cazul admiterii acţiunilor în anulare, poate fi urmărită în documentul ataşat.

17.11.2005 Tribunalul Vâlcea pronunţă Sentinţa 689/17.11.2005 în dosar nr. 3265/2003 Lindsell Ent. Ltd., SIF Oltenia vs, OLTCHIM. Admite acţiunea şi anulează hotărârea AGEA OLTCHIM nr. 8/28.11.2003 dispunând menţionarea acesteia în Registrul Comerţului şi publicarea sa în Monitorul Oficial partea a IV-a. Soluţia este atacată cu apel de OLTCHIM. Se formează dosarul 410/C/ap/2006 pe rolul Curţii de Apel Piteşti, care la cererea LINDSELL şi printr-o decizie din 24.05.2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va fi strămutat la Curtea de Apel Braşov. Strămutarea a fost posibilă, inclusiv pe baza concluziilor procurorilor de la Parchetul General care au susţinut cererea LINDSELL.

14.02.2006 În urma soluţiei judiciare în procesul de fond, pe fondul unei autentice preocupări cu privire la viitorul societăţii OLTCHIM în perspectiva aderării României la UE, LINDSELL a sesizat cu nr. RS 13/14.02.2006 Consiliul Concurenţei cu privire la incidenţa unor posibile încălcări ale legii ajutorului de stat 143/1999. În sesizare am arătat că „interesul acţionarilor SC OLTCHIM SA, în analizarea de către Consiliul Concurenţei a măsurii de ajutor de stat constând în conversia creanţelor statului în acţiuni la 28.11.2003 este evident: în ipoteza în care Consiliul ar concluziona că ajutorul de stat acordat OLTCHIM este ilegal şi, implicit, acesta ar urma să facă obiectul procedurii de recuperare post-aderare, societatea poate falimenta, daca nu se capitalizează imediat pe seama investitorilor privaţi prudenţi la valoarea de piaţa a acţiunilor, perspectiva distribuirii de dividende s-ar îndepărta, cotaţia acţiunilor Oltchim tranzacţionate pe Bursa de Valori Bucureşti ar scădea dramatic. Cu toate acestea, clarificarea în timp util, prin intermediul unui aviz (pozitiv sau negativ) al Consiliului Concurenţei, a problematicii şi riscurilor legate de ajutorul de stat de la Oltchim ar permite căutarea şi găsirea unor soluţii economice şi juridice de acoperire a datoriilor istorice ale societăţii, în condiţii compatibile cu legislaţia naţională şi comunitară în materia concurenţei, precum şi într-o formă mai puţin prejudiciabilă pentru deţinerile minoritare, cu respectarea întocmai a legislaţiei comerciale şi a pieţei de capital. Chiar şi procesul de privatizare a societăţii OLTCHIM ar avea de câştigat de pe urma investigaţiei pe care Consiliul Concurenţei urmează a o întreprinde, întrucât există şi riscul, extrem de previzibil, ca perdanţii procesului de privatizare sa fie iniţiatorii plângerii către Comisia Europeana cerând sancţionarea ajutorului de stat acordat nelegal societăţii OLTCHIM şi care a dus în perioada pre-aderării la întărirea poziţiei societăţii pe piaţă. Dat fiind că Legea 143/1999 a fost încălcată si deci ajutorul de stat dat cu încălcarea obligaţiilor de raportare reprezintă un ajutor nelegal, suma de 95.284.145,58 USD va trebui returnată de societate, chiar şi în ipoteza în care societatea se va fi privatizat, cu recuperarea tuturor sumelor investite de stat.”

Tiberiu Pîrnău

Traian Guminski

Combinatul este atacat de micii actionari

„Razboi” în OLTCHIM (II)

Cât valorează Combinatul şi cine îl deţine de fapt?! (I)

Cât valorează Combinatul şi cine îl deţine de fapt?! (II)


Leave a Response