|duminică, septembrie 22, 2019
  • Follow Us!

Tomşani, comuna în care se mută bucureştenii 

Tomşani, comuna în care se mută bucureştenii

 

Pierdută undeva printre dealuri, comuna vâlceană Tomşani este o oază de linişte care se aşterne undeva în dreapta drumului ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu. La fel ca în toate satele din România, şi aici tinerii au plecat în ţări mai dezvoltate ale Europei, în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit. La Tomşani însă se întâmplă un fenomen cu totul inedit. În timp ce tomşenenii cauză ferircirea în alte părţi, numeroşi bucureşteni vin şi îşi cumpără case la Tomşani, motivaţia lor fiind că aici “lumea e mai sănătoasă la minte şi mai naturală”.

Când am intrat în comuna Tomşani am observat un lucru mai rar întâlnit prin satele din oltenia. Zeci de săteni se aflau pe la porţi şi fiecare dintre ei deretica prin faţa curţilor. Unii vopseau captele de poduri, alţii stâlpii de curent electric sau pomii, iar o altă categorie grebla mărăcinişurile şi dau foc la resturile rezultate. Ai fi crezut că aici se aşteaptă cine ştie ce vizită prezidenţială, iar localnicilor le flutură sabia lui Damocles deasupra capului. Nimic din toate acestea, iar explicaţia ne-a dat-o chiar alesul comunei, Dumitru Pearcu, unul dintre cei mai longevivi primari din judeţul Vâlcea, care de 17 ani este ales de săteni drept gospodarul şef al comunei. “Am dat un anunţ la televiziunea prin cablu şi le-am cerut sătenilor să iese să igienizeze prin faţa caselor. După cum vedeţi oamenii s-au conformat şi nu se pune problema ca vreunul dintre ei să nu facă ceea ce am hotărât. Nu se ajunge niciodată la amenzi, oamenii au prea mult bun simţ şi se conformează”, spune alesul. La sediul primăriei, uşa unde scrie “Primar” este tot timpul deschisă, iar alesul are o explicaţie: “La mine nu se închide niciodată, şi asta să nu creadă cineva că am ceva de ascuns!”. Din faţa biroului, toţi sătenii care intrau sau ieşeau îl salutau cu dezinvoltură pe “don’ primar”, care la rândul lui răspundea la salut.

Şcolarii se supără dacă primarul nu le răspunde la salut

Primarul Dumitru Pearcu ne propune să facem un tur de orizont pe străzile comunei, aşa că ne urcăm în maşină şi pornim prin câteva din cele opt sate ale comunei. Localnicii aflaţi la muncă nu pierd ocazia că alesul face un tur de orizont şi-l salută. Ba unii chiar îl opresc şi au o scuză: “Don’ primar eu nu pot să iau azi lemnele de la poartă, că am o problemă de rezolvat, dar păsuiţi-mă până mâine că rezolv chestiuna asta”, spune un bărbat care se grăbea să ajungă la oraş. Alesul acceptă şi ne mai spune un secret: “Eu fac naveta de la Râmnicu Vâlcea, dar în fiecare zi vin şi fac cu maşina un tur de orizont. Mă întâlnesc cu oameni, mă salută copiii de la şcoală şi dacă cumva nu le răspund, vin la Primărie şi mă atenţionează, supăraţi că au trecut neobservaţi. În 17 ani de când sunt primar am ajuns să cunosc şi câte găini are fiecare în curte şi numele câinilor”.

 

Maşini ultimul răcnet şi căruţe trase de tractoare

 

Pe uliţele comunei pregătită ca de sărbătoare trec maşini moderne ale unor tineri care au fost plecaţi dincolo, dar şi căruţe cu lemne trase de tractoare, sau care cu boi. O civilizaţie care se întrepătrunde, dând culoare universului în care trăiesc tomşeneni: “Uitaţi-vă la casa aia: Acolo stăt un tânăr Bunea, e plecat în Italia. În două luni şi-a ridicat-o, iar ca el sunt mulţi alţi. Fraţii Teodorescu, toţi trei sunt plecaţi în Grecia, cei doi Râpeanu, în Italia. Unii sau dus să muncească şi să câştige banii, precum cei care vi i-am amintit, iar alţii au plecat doar să câştige bani. Cei din a doua categorie au venit debusolaţi dar când au văzut că numai prin muncă pot realiza ceva, au pus osul la treabă, au plecat iar şi chiar au făcut treabă. Toţi care sunt plecaţi vor să se întoarcă, vor să-şi facă firme de transport, ferme. Vin la primărie şi se interează de legislaţie. Un fost pădurar, care a lucrat în Spania vrea să facă cipercărie”.

 

Aici lumea este mai sănătoasă la minte

 

Întorşi la sediul primăriei, prin uşa deschisă, o tânără venită cu băieţelul ei din Bucureşti, îl salutră pe fostul profesor de la Liceul din Horezu, actualul primar. Intrăm în vorbă cu femeia şi aflăm că a dat Bucureştiul pe liniştea şi veşnicia de la Tomşani. “Eu sunt pensionată pe caz de boală şi am văzut un anunţ într-un ziar de vânzare a unei case aici. Am cumpărat-o şi sutem foarte mulţimiţi. Este foarte curat şi multă linişte, iar lumea este mai sănătoasă la minte şi mai naturală decât în Capitală. Am fetiţa asmatică şi de trei de când ne-am mutat aici, s-a însănătoşit”, spune Florentina Matei. Ştefan, băieţelul de opt ani îşi învinge timiditatea şi spune: “Eu m-am trezit azi de la ora 5,00 să vin aici la Tomşani. Îmi place teribil de mult şi copiii cu care te joci sunt parcă altfel”, spune puştiul. La Tomşani, picii care vor să înveţe fotbal, în fiecare zi de joi au antrenament. Cei mari, îşi descarcă energiile la două echipe care activează în divizia judeţeană: Unirea Tomşani şi Viitorul Foleşti. De la primarul comunei aflăm că la Tomşani şi-au cumpărat case 15 familii de bucureşteni, iar numărul lor este în creştere şi asta pentru că vorba alesului “o fărâmă de veşnicie s-a născut la Tomşani”. Ceramica meşteşugarilor de aici, care s-au format în preajma unor renumiţi olari din Horezu, este un alt corespondent al “nemuriri” acestor locuri.

Dorel ŢÎRCOMNICU

Leave a Response