|duminică, septembrie 22, 2019
  • Follow Us!

Perceptorul din Buneşti ÔÇô columbofil înrăit 

Pasionat de zborul păsărilor

Perceptorul din Buneşti – columbofil înrăit

Perceptor la Primăria din Buneşti-Vâlcea, Ovidiu Bârlogeanu are o pasiune care pentru oamenii din jur stârneşti destule comentarii. Tânărului îi plac nespus de mult porumbei, aşa că a făcut din această ocupaţie, o pasiune aparte. Paricipă la concursuri naţionale, îşi petrece puţinul timp liber curăţindu-le adăpostul, ba chiar investeşte şi ultima leţcaie pentru a cumpăra porumbei care provin din părinţi campioni.
Ovidiu Bârlogeanu (36 ani) este de fel din Buneşti, iar pasiune pentru porumbei s-ar părea că o moşteneşte de la un bunic de-al său, despre care a aflat că era şi el un… columbofil înrăit. Primii porumbei i-a avut de la vârsta de opt ani, iar în ultimi cinci ani a început să participe la concursuri, primele rezultate începând să apară acum doi ani. “Ca să ai porumbei trebuie să faci foarte mari sacrificii. Hrana este foarte scumpă, îţi trebuie medicamente, iar ca să participi la concursuri trebuie să cheltuieşti ceva bani”, spune Ovidiu. În “casa porumbeilor”, perceptorul din Buneşti are 110 exemplare. Nu i-a pus niciunuia nume, în schimb îl cunoaşte pe fiecare, care a câştigat concursuri sau de unde provine fiecare pasăre în parte. “Aceasta este din rasa Marc Rossens, celălalt Stichelbout, acolo am un Ercamp Muller, iar lângă el Van Hosten. Fiecare poartă numele crescătorului care a obţinut patentul păsării respective”.

Festin pentru masa porumbeilor: 15 feluri de mâncare

Creşterea porumbeilor pentru concurs nu este o treabă tocmai uşoară şi terebuie să respecte anumite reguli destul de severe. Pentru a ajunge un porumbel care să câştige premii, este nevoie să facă parte din rase selecţionate, provenite tot de la porumbei campioni, atât femelă cât şi mascul. “La două săptâmâni după ce ies din ouă, fiecărui porumbel i se pune câte un inel de identificare cu anul naşterii, seria şi ţara de provenienţă. Porumbeii sunt supravegheaţi medical, se vaccinează de patru-cinci ani, iar cei mai buni, care provin din părinţi campioni, îi folosesc la concursuri. În timoul concursurilor, hrana păsărilor este una specială, deseori adusă din Olanda, fiind formată din 14-15 sortimente. Există concursuri atât pentru porumbeii pui, cât şi pentru majori. În timp ce pui pot parcurge la concursuri cel mult 500 kilometri, majorii pot străbate distanţe de până la 1.000 kilometri, asmenea concursuri organizându-se în afara graniţei. În România nu există distanţe aşa de mari încât să se poată organize astfel de competiţii”.

Porumbeii monitorizaţi pe traseul zborurilor

Lansarea în cursuri naţionale a porumbeilor se face din diverse oraşe din România. În aceeaşi zi, la aceeaşi oră, se lansează păsările, cu o clemă de concurs prinsă pe un picioruş. La sosirea acasă, proprietarul porumbeilor deţine un ceas special care de îndată ce este desigilat, înregistrează datele de concurs, cu ora sosirii, distanţa parcursă. Aceste dispozitive sunt trimise la organizator şi astfel se stabilesc porumbeii care au obţinut cel mai bun timp de zbor. Pentru a te înscrie la fazele naţionale, columbolul terebuie să căştige fazele zonale de concurs. Ovidiu are deja porumbei cu care a luat premiul doi la fazele zonale.

Păsările de pradă, vremea şi piraţii – duşmanii porumbeilor

Preţul unui porumbel cu origine sănătoasă poate varia de la 100 de euro până la 1.000 de euro, dacă este descendentul unor campioni. “Chiar dacă investeşti, de foarte multe ori banii se duc pe apa Sâmbetei. Porumbeii pot fi atacaţi de multe păsări prădătoare şi nu mai ajung niciodată acasă. Alteori, vremea foarte urâtă, ploaia dar şi canicula puternică îi determină să se oprească la alţi crescători de porumbei. Undeva, în apropiere de Piteşti, la releu, există o zonă unde păsările se rătăcesc, cea mai plauzibilă explicaţie fiind existenţa unor unde magnetice, care îi dezorientează, ştiut fiind faptul că păsările se orientează tot pe baza câmpului magnetic.  Există aşa zişi piraţi de porumbei, dar există şi columbofili adevăraţi care atunci când observă un porumbel care a venit la el, îl identifică şi te trezeşti cu un telefon de te miri unde, care te anunţă unde a ajuns porumbelul tău. Un porumbel poate străbate chiar şi 1.000 de kilometri într-o zi. Ceea ce este îmbucurător, în România ultimilor nai a crescut considerabil numărul columbofililor. Numai în Vâlcea sunt două asociaţii “Anton Pan” şi “Cozia”, la prima fiind vreo 60 de asemenea oameni cu astfel de preocupări. Interesat că, din punct de vedere al profesiei, columbofili sunt oameni din toate categoriile sociale. De la oameni simpli, la profesori, medici, iar în state precum Belgia, Olanda, Germania, chiar şi oameni politici, miniştrii chiar, au asemenea preocupări”, spune Ovidiu. La astfel de concursuri, premiile sunt derizorii aşa că singura satisfacţie a columbofililor este zborul plin de frumuseţe al porumbeilor.
Dorel ŢÎRCOMNICU

Leave a Response