|duminică, septembrie 22, 2019
  • Follow Us!

Fii de oieri, VIP-uri în politică 

Fii de oieri, VIP-uri în politică

Majoritatea locuitorilor din Vaideeni sunt la origine crescători de animale. Fii de ciobani veniţi de pe meleagurile ardelene, “ungurenii”, au colindat ţara-n lung şi lat în timp ce plecau cu mioarele în transhumanţă. Aşa se face că azi, fiii satului, mulţi dintre ei ajunşi oameni mari, poate chiar pe la cancelariile civilizate ale Europei, au fost în copilărie ciobani. Chiar şi edilul şef al comunei Vaideeni, Ivan Jinaru îşi aminteşte cu drag de vremurile în care mâna turmele de mioare, ţinând însă în straiţa legată de gât, cărţi de filozofie, care au trezit suspiciune “miliţienilor” vremurilor.

Ciobanul filozof a ajuns primar

Una dintre familiile cu “cheag”, din Vaideeni-Vâlcea este cea a primarului comunei, Ivan Jinaru. Născut dintr-o familie numeroasă, cu şapte fraţi,  edilul comunei nu-şi ascunde trecutul, ba chiar este mândru că este fiul unor oieri veniţi din localitatea Jina, de prin împrejurimile Sibiului, în „oaza ardelenescă din deşertul oltenesc”, cum îi place alesului să spună. „Părinţii mei au fost crescători de animale, în bătătura tatei putând fi numărate 600 de oi. Noi am fost şapte fraţi şi toţi am crescut în prejama turmei de mioare. Părinţii ne trimeteau să avem grijă de oi, dar oricât ar fi fost de greu, noi n-am renunţat nici la carte. Trei dintre fraţi am urmat facultăţi, la stat, iar pe vremurile acelea se făcea carte serioasă. După ce am absolvit Facultatea de Sociologie, din cadrul Universităţii de Filozofie din Bucureşti, am primit repartiţie la Oraviţa. Mi-am făcut acolo stagiatura, lucrând vreme de trei ani în cultură. Acolo am făcut sondaje de opinie, iar de sus primeam ordine cam ce să iese dintr-un astfel de sondaj. Tinerii trebuiau să fie foarte interesaţi de munca în folosul comunităţi. Ei aş, în realitate lucrurile stăteau tocmai invers”, povesteşte primarul.

„Cine a mai pomenit cioban să citească parascovenii!”

Pentru că în cultură, Ivan Jinaru nu avea un salariu prea strălucit, iar acasă, familia nu avea bani să-i crească pe ceilalţi copii, sociologul filozof s-a întors pe plaiurile natale, unde s-a făcut oier la oile părinţilor: „Timp de cinci ani am fost cioban şi am bătut toate coclaurile, plecând adesea cu turma în transhumanţă. Simţeam însă o nevoie acută de cultură, lipsa comunicării, a informării m-a făcut să nu mă despart niciodată de un aparat de radio. Eram pe păşunile de munte, singur sau doar cu câinele şi oile în jurul meu şi ascultam Europa Liberă. Simţeam că mă purific şi mereu aveam în straiţa de cioban cărţi de filozofie. Mi-aduc aminte că într-o zi eram cu oile la Săvârşin, pe Valea Mureşului şi autorităţile de atunci ne interziceau, prin lege, să trecem cu animalele dintr-un judeţ într-altul. M-au oprit miliţienii şi m-au luat la puricat. Mi-au dat jos desagii de pe măgar şi au dat de două cărţi de filozofie. Au buchisit titlurile greu accesibile pentru ei şi apoi au dat verdictul: «Mă tu eşti dubios, cine a mai pomenit cioban să citească aşa parascovenii?»”. După cini ani de oier, Ivan Jinaru s-a angajat, la personal, pe şantier şi evenimentele din 1989 l-au prins ca vicepreşedinte la Cooperativa de Ceramică, din Horezu.

„Oamenii mari”, din Vaideeni

Pe 10 ianuarie 1990, în familia lui Ivan Jinaru a mai venit încă un… Ivan. Nu de alta, dar numele s-a perpetuat, pe străbunicul, pe bunicul, pe tatăl şi tot aşa, fiecare purtând numele de Ivan… al cincilea. De bucurie vicepreşedintele de la Cooperativa de Ceramică din Horezu nu s-a dus la întâlnirea cooperativei de Consum din Vaideeni unde a fost invitat. “M-am trezit că lumea mă saluta cu «Să trăiţi dom, preşedinte», iar eu care nu fusesem la şedinţă, abia mai târziu am aflat că m-au pus preşedinte. În anul 2004 am devenit primar al comunei Vaideeni-Vâlcea”.
De-a lungul vremurilor, mulţi locuitori născuţi la Vaieeni, au ajuns “oameni mari”. Unul dintre ei, Lazăr Ioniţă Comănescu, a fost primul deputat al României, el iniţiind prima lege a transhumanţei, în anul 1892. Adam Ionescu, şi el tot fiu de baci ungurean, a absolvit Dreptul la Sorbona şi a fost senator pe viaţă, implicându-se direct şi în viaţa comunităţii de ciobani din Vaideni.

Ambasadorul României la UE cântă la fluier şi se îmbracă în costum popular

Lazăr Comănescu, ambasadorul României la UE este originar din satul Urşani-Vâlcea. S-a născut într-o familie de ciobani, ştie să cânte la fluier, îi place să se îmbrace în costum popular şi primii bani pentru a-şi cumpăra o bicicletă i-a primit de la tatăl său pentru că o lună de zile a fost…. baci la oi. A fost un copil de nota zece pe linie. Lecţiile şi le făcea mergând cu oile la păşunat. Părinţii săi l-au învăţat să cânte la fluier, iar acum ambasadorul ţine cu el la Bruxelles fluierul cu care mai cântă chiar şi în medii diplomatice, ca un artist adevărat. Prima bicicletă Lazăr Comănescu şi-a cumpărat-o la liceu, muncind timp de o lună de zile ca oier la mioarele tatălui. “Aici este sufletul lui, aici se întâlneşte cu prietenii din copilărie, cu rudele. Merge pe dealurile din împrejurimi, citeşte, se plimbă, cumpără ziare, un om firesc cu o inimă mare”, spune Ana Comănescu, sora ambasadorului. Dincolo de numele celebre din politică, fii de ciobani, ei înşişi cu o copilărie legate indisolubil de creşterea animalelor, au făcut carieră fie în artă, cultură sau sunt mari profesori la mari universităţi din România.

Dorel ŢÎRCOMNICU

Leave a Response