|joi, octombrie 28, 2021
  • Follow Us!

Regimul producţiei de ţuică şi rachiu pentru consumul propriu al gospodăriei individuale 

Regimul producţiei de ţuică şi rachiu pentru consumul propriu al gospodăriei individuale

   Începând cu 1 ianuarie 2007, pentru ţuica şi rachiurile de fructe obţinute în gospodăriile individuale pentru consum propriu, în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 50 litri de produs pentru fiecare gospodărie individuală/an, cu concentraţia alcoolică de 100% în volum, se datorează accize. Nivelul accizei este de 50% din cota standard a accizei aplicată alcoolului etilic.
Gospodăria individuală este gospodăria care aparţine unei persoane fizice producătoare, a cărei producţie de ţuică şi rachiuri este consumată de către aceasta şi membrii familiei sale.
Gospodăria individuală care deţine în proprietate livezi de pomi fructiferi şi suprafeţe viticole poate să producă pentru consum propriu din propria recoltă ţuică şi rachiuri din fructe, rachiuri din vin sau rachiuri din subproduse de vinificaţie, denumite în continuare ţuică şi rachiuri, numai dacă deţine în proprietate instalaţii de tip alembic, corespunzătoare condiţiilor tehnice minimale stabilite de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi avizate de Ministerul Sănătăţii Publice.
Toate gospodăriile individuale care deţin în proprietate instalaţii de producţie de ţuică şi rachiuri au obligaţia de a se înregistra la autoritatea fiscală teritorială prin administraţia finanţelor publice în raza căreia îşi au domiciliul, iar cele care realizează astfel de produse pentru consumul propriu au obligaţia de a înscrie în declaraţie şi cantităţile estimate a fi obţinute la nivelul unui an.
Instalaţiile de producţie deţinute de către gospodăriile individuale înregistrate la administraţia finanţelor publice în raza căreia îşi au domiciliul, vor purta obligatoriu sigiliile aplicate de aceasta pe toată perioada de nefuncţionare.
Atunci când gospodăria individuală intenţionează să producă ţuică şi rachiuri din recolta proprie, aceasta va solicita, în scris, administraţiei finanţelor publice în raza căreia îşi are domiciliul desigilarea instalaţiei, menţionând totodată cantitatea şi tipul de materie primă ce urmează a se prelucra, perioada în care instalaţia va funcţiona, precum şi cantitatea de produs estimată a se obţine. În acest caz, producătorul trebuie să deţină şi mijloacele legale necesare pentru măsurarea cantităţii şi a concentraţiei alcoolice a produselor obţinute.
În prima zi lucrătoare după expirarea perioadei de funcţionare a instalaţiei de producţie de ţuică şi rachiuri, administraţia finanţelor publice care a desigilat instalaţia, va proceda la resigilarea acesteia – dacă producătorul nu a solicitat modificarea perioadei de funcţionare a instalaţiei declarată iniţial, precum şi la calculul accizei datorate, care are termenul de plată până la 25 a lunii imediat următoare celei în care acciza a fost calculată.
Pentru cantitatea de 50 de litri de produs destinată consumului propriu al unei gospodării individuale, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicată alcoolului etilic, respectiv 375 euro/hl alcool pur.
Producţia de ţuică şi rachiuri pentru consumul propriu al unei gospodării individuale din recolta proprie, gospodărie care nu deţine în proprietate instalaţii de producţie, poate fi realizată în sistem de prestări de servicii numai în antrepozite fiscale autorizate pentru producţia de ţuică şi rachiuri.
Pentru ţuica şi rachiurile destinate consumului propriu al gospodăriei individuale realizate în sistem de prestări de servicii într-un antrepozit fiscal de producţie, acciza datorată bugetului de stat va deveni exigibilă la momentul preluării produselor din antrepozitul fiscal de producţie. Beneficiarul prestaţiei, va plăti prestatorului pe lângă tariful de prestare şi acciza aferentă cantităţii de ţuică şi rachiuri preluată. Pentru cantitatea de 50 de litri de produs destinată consumului propriu al unei gospodării individuale, nivelul accizei datorate reprezintă 50% din cota standard a accizei aplicată alcoolului etilic, respectiv 375 euro/hl alcool pur. Pentru cantitatea de produs care depăşeşte limita legală, pentru consumul propriu, acciza datorată este 750 euro/hl alcool pur.

Foarte important! Toate gospodăriile individuale, producătoare de ţuică, rachiuri de fructe, rachiu de vin şi rachiuri din subproduse de vinificaţie, care la data de 1 ianuarie 2007 deţin stocuri de astfel de produse destinate consumului propriu, au obligaţia să declare aceste stocuri la administraţia finanţelor publice în raza căreia îşi au domiciliul, odată cu înregistrarea instalaţiilor deţinute pentru producerea de astfel de produse.

Baza legală: Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Regimul facturilor

Începând cu 1 ianuarie 2007, persoanele impozabile stabilite în România vor emite facturi către beneficiarii livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii cu respectarea obligatorie a prevederilor art. 155 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

Regimul de tipărire şi numerotare nu va mai fi centralizat şi sub supravegherea Ministerului Finanţelor Publice, fiind stabilit de persoana impozabilă stabilită în România.

Factura va fi identificată în mod unic printr-un număr de ordine, secvenţial, stabilit de fiecare persoană impozabilă în funcţie de necesarul anual de astfel de documente.
Persoanele care răspund de organizarea şi conducerea contabilităţii societăţii trebuie să desemneze, prin decizie internă scrisă, persoana sau, după caz, persoanele cu atribuţii privind alocarea şi gestionarea numerelor aferente facturilor emise de persoana impozabilă.
Persoanele impozabile, respectiv societăţile comerciale, societăţile/ companiile naţionale, regiile autonome, institutele naţionale de cercetare-dezvoltare, societăţile cooperatiste şi celelalte persoane juridice; instituţiile publice, asociaţiile şi celelalte persoane juridice cu şi fără scop patrimonial, precum şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venituri; subunităţile fără personalitate juridică, cu sediul în străinătate, care aparţin persoanelor menţionate mai sus, cu sediul sau domiciliul în România, precum şi sediile permanente din România care aparţin unor persoane juridice cu sediul sau domiciliul în străinătate – trebuie să emită proceduri proprii de stabilire şi/sau alocare a numerelor, în care vor menţiona, pentru fiecare exerciţiu financiar, care este numărul de la care se emite prima factură.

Atenţie! Formularele de factură, facturile fiscale şi avizele de însoţire a mărfii, pretipărite, înseriate şi numerotate sub supravegherea Companiei Naţionale “Imprimeria Naţională” SA sau editate cu ajutorul tehnicii de calcul, aflate în stoc la 1 ianuarie 2007, vor putea fi utilizate şi după această dată, până la epuizarea stocului avându-se în vedere:

– înlocuirea atributului fiscal “R” din codul de înregistrare ca plătitor de TVA cu prefixul “RO” al codului de înregistrare în scopuri de TVA, manual sau prin aplicarea unei ştampile;
– înscrierea pe factură a informaţiilor obligatorii prevăzute la art. 155 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.

*

Baza legală: Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul nr. 2.226/27 decembrie 2006 privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de către persoanele prevăzute la art. 1 din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.056 din 30 decembrie 2006).
 
Potrivit Proiectului Programului de Convergenţă,

România va adopta euro în anul 2014

O preocupare permanentă a Comisiei Europene o reprezintă coordonarea politicilor economice şi de supraveghere bugetară, ca o necesitate pentru creşterea interdependenţei generate de finalizarea Pieţei Unice şi a Uniunii Economice şi Monetare. Mai mult, conform articolelor 99, respectiv 104 ale Tratatului şi Pactului de Stabilitate şi Creştere al CE (Regulamentul CE nr. 1.466/1997 amendat de Regulamentul nr. 1.055/2005 şi, respectiv, Regulamentul nr. 1.467/1997 amendat prin Regulamentul nr. 1.056/2005), asistenţa bugetară în Uniunea Europeană este promovată pe baza analizelor aprofundate şi corelate ale Programelor de Stabilitate sau Programelor de Convergenţă (elaborate de acele state membre care nu au adoptat încă moneda euro).

România are obligaţia de a elabora şi transmite la Comisia Europeană prima ediţie a Programului de Convergenţă în luna ianuarie, pentru ca acesta să poată fi evaluat concomitent cu programele celorlalte state membre.

Proiectul Programului de Convergenţă prezintă angajamentul adoptării euro în anul 2014 (implicit România va intra în mecanismul ratei de schimb 2-ERM 2 – în 2012).
Calendarul propus de autorităţile române pentru intrarea în mecanismul valutar ERM 2 şi, în cele din urmă, pentru adoptarea monedei euro, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

– să permită un interval de timp suficient pentru realizarea exigenţelor impuse de criteriile de convergenţă şi pentru pregătirea economiei din punct de vedere structural;

– să fie suficient de ambiţios pentru a concentra voinţa politică în direcţia continuării reformelor.
Programul propus prezintă angajamentul clar al Guvernului de a continua promovarea unei combinaţii de politici macroeconomice prudente care sa reducă suplimentar rata inflaţiei şi să menţină deficitul de cont curent în limite sustenabile din punct de vedere al finanţării. În acest context, stabileşte într-un mod clar reformele structurale necesare pentru a creşte gradul de competitivitate al economiei româneşti şi de a pregăti adoptarea monedei unice şi anume:
îmbunătăţirea mediului de afaceri
creşterea flexibilităţii pieţei muncii şi a mobilităţii forţei de muncă;
reducerea disparităţilor regionale: politica de dezvoltare regională;
reforma administraţiei publice.
În plus, reafirmă angajamentul Guvernului de a continua reformele structurale în domeniul Finanţelor Publice, inclusiv:

reforma sistemului de pensii;

reforma sistemului de sănătate;

descentralizarea;

îmbunătăţirea cadrului instituţional şi a orientării pe termen mediu în alocarea resurselor publice.

De reţinut! Proiectul Programului de Convergenţă poate fi accesat pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, www.mfinante.ro.

Leave a Response