|miercuri, octombrie 28, 2020
  • Follow Us!

Muzeul Satului poate rămâne un simbol al judeţului 

 Moştenitori de mucava

Muzeul Satului poate rămâne un simbol al judeţului

• Judecătorii Curţii de Apel Piteşti au admis apelul Consiliului Judeţean • Olga Antoaneta Diaconescu, în calitate de moştenitoare a boierului Seltea, pe baza unor fotografii, intenţionează să distrugă  muzeul

Judecătorii de la Curtea de Apel Piteşti au admis recent apelul înaintat de către Consiliul Judeţean Vâlcea, prin care se solicita anularea cererii de retrocedare a suprafeţei de teren pe care se întinde în prezent Muzeul Satului de la Bujoreni. Cererea de retrocedare a terenului de sub muzeu, depusă de către Olga Antoaneta Diaconescu, în calitate de moştenitoare a boierului Seltea, pe baza unor fotografii ar fi însemnat şi dispariţia muzeului în forma sa actuală, deoarece multe dintre casele care pot fi admirate astăzi la Bujoreni nu mai puteau fi mutate fără a fi distruse. Olga Antoaneta Diaconescu dorea să i se retrocedeze terenul de sub muzeu în calitate de moştenitoare a căpitanului Alexandru Seltea. Instanţa de la Curtea de Apel Piteşti a revocat însă decizia judecătorilor vâlceni, care i-au dat iniţial câştig de cauză reclamantei, deşi cererea era formulată în baza unei mărturii indirecte a fostului director al Muzeului Judeţean Vâlcea, Eugen Deca şi a unei fotografii. Acesta menţionase într-un album, sub imaginea Culei din Bujoreni denumirea „Cula Bujoreanu-Seltea”, cu toate că nu există documente istorice care să ateste acest fapt, lucru pe care directorul Deca l-a recunoscut ulterior, ci dimpotrivă, ultimul proprietar este Dumitru Perovici, ai cărui urmaşi au cedat municipalităţii toate drepturile asupra terenului. Şeful Biroului Juridic al Consiliului Judeţean Vâlcea, Daniela Moroianu, spune că nu se aşteaptă ca presupusa moştenitoare să renunţe atât de uşor. „Decizia Curţii de Apel de la Piteşti este cu drept de recurs în 15 zile. Încă mai aşteptăm să primim vreo citaţie de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie!”, spune Daniela Moroianu, cu  toate că a trecut aproape  o lună de la expirarea termenul acordat pentru înaintarea recursului.

Moştenitoarea de drept a ultimului proprietar a scos adevărul la lumină

Una dintre persoanele care a ajutat la sensibilizarea autorităţilor, pentru a se ocupa mai atent de acest proces, pe care au fost la un pas de a-l pierde a fost chiar moştenitoarea de drept a ultimului proprietar al terenului, Ecaterina Dumitrescu. Aceasta este urmaşa lui Ilie Petrovici, cel care se pare că a fost deţinătorul de drept al terenului de la Bujoreni pe care se află în prezent muzeul. Femeia spune că tată său, Dumitru Bujoreanu i-a vândut terenul respectiv lui Matache Temelie, care nu are moştenitori. Iniţial, Olgăi Antoaneta Diaconescu i-a fost retrocedată o suprafaţă de circa 6.600 de metri pătraţi pe care nu se afla nici o construcţie. Femeia a ales însă să ceară în instanţă întreaga suprafaţă a Muzeului Satului (72.108,3 metri pătraţi). În acelaşi timp, profesorul Vasile Roman, „părintele spiritual al muzeului”, care a participat activ la amenajarea acestuia şi a şi scris o carte dedicată în exclusivitate Muzeului Satului Bujoreni a sesizat Consiliul Judeţean printr-o adresă trimisă şi în numele Forumului Cultural al Vâlcii faptul că este posibil ca persoanele care au cerut retrocedarea muzeului în instanţă să nu fie de fapt moştenitorii de drept ai foştilor proprietari. Vasile Roman a subliniat că deţine documente din care reiese faptul că ultimul proprietar al terenului, solicitat în prezent de moştenitoarea boierului Seltea a fost Ilie Perovici, care l-a preluat direct de la Dumitru Bujoreanu, cel care în prezent este înmormântat alături de soţia sa Ecaterina în cimitirul Bisericii Satului Român, aflată chiar în incinta Muzeului. "Familia Seltea nu a stăpânit niciodată vreo palmă de pământ din cei peste 72.000 de metri pătraţi pe care se întinde muzeul. Fostul director al Muzeului Judeţean, Eugen Deca s-a lăsat însă convins de către avocaţii presupusei moştenitoare să menţioneze în documente şi pliante faptul că boierul Seltea şi-ar fi însuşit Cula lui Bujoreanu, deşi în toate documentele vechi este menţionată denumirea Cula Bujoreanu-Temelie ", acuză profesorul Vasile Roman. Moştenitoarea averii lui Dumitru Bujoreanu, Ecaterina Dumitrescu a renunţat la orice pretenţii. În schimb, fostul director al Muzeului Judeţean, Eugen Deca spune că menţiunile de sub fotografiile din albumele care au fost folosite de moştenitoarea boierului Seltea în instanţă au fost făcute doar pe baza „respectului” pentru familia acesteia, şi nu pe baza unor acte de proprietate. „Mie mi se pare o aberaţie şi chiar un abuz faptul că s-au legat de o poză a Culei lui Bujoreanu, pe care am publicat-o într-o singură revistă de specialitate în anul 2004, menţionând denumirea de Cula Bujoreanu-Seltea, ca respect pentru acest înaintaş al doamnei Diaconescu. Am făcut această specificare şi, probabil, am greşit, îmi recunosc vina că am mers pe principiul bunei credinţe.” – a spus Eugen Deca.

Muzeu unic în lume

Muzeul Satului a primit toate aprobările de funcţionare încă din anul 1966, fiind inaugurat doi ani mai târziu. „Este un loc unic pentru români, un loc unic în lume. Aici vii să îţi regăseşti rădăcinile. A trecut peste un război, peste nebunia comuniştilor, care voiau să îl şteargă de pe faţa pământului, peste focuri. A renăscut de fiecare dată din cenuşă!" – spune profesorul Vasile Roman. Actul de naştere al Muzeului Satului de la Bujoreni a fost semnat la data de 1 ianuarie 1969 de către preşedintele Ion Petrică şi de către secretarul Ştefan Barbu. La 23 aprilie 1967 Comitetul Executiv Raional a transferat Muzeului Raional suprafaţa totală de 4 hectare de teren neproductiv (grind). În vara anului 1968 Comitetul de Stat pentru Cultură şi Artă a organizat la Râmnic un curs cu o durată de 21 de zile, la care au participat etnografi din ţară, pentru studierea diferitelor zone etnografice ale Vâlcii cu scopul identificării obiectivelor care urmau să fie transferate la Muzeul Satului din Bujoreni. În perioada 1969 – 1971 au fost ani de multiple eforturi ştiinţifice, organizatorice şi materiale pentru transferarea, reconstituirea şi amenajarea primelor obiective de arhitectură populară care au dat cel dintâi contur noului aşezământ cultural. Începând cu data de 15 iulie 1971 unitatea de la Bujoreni a funcţionat legal, ca Secţie de Etnografie a Muzeului Judeţean Vâlcea. La data de 4 august, în cadrul unei mari sărbători populare la care au participat artişti din Vâlcea şi din judeţele străbătute de Olt – îmbrăcaţi în costume naţionale specifice – a avut loc inaugurarea Muzeului Satului Vâlcean.

Anda VLAD

Leave a Response