|luni, august 15, 2022
  • Follow Us!

Lucrări de mântuială la singurul ansamblu UNESCO din ţară 

Lucrări de mântuială la singurul ansamblu UNESCO din ţară

• Reparaţiile făcute de ochii lumii la Mânăstirea Hurez au dus la aplicarea unor sancţiuni drastice atât pentru constructor, cât şi pentru beneficiarul şi proiectantul lucrării

În urma unui control efectuat de o comisie mixtă, formată la solicitarea conducerii Prefecturii Vâlcea şi a Inspectoratului în Construcţii Vâlcea s-a stabilit că la Mânăstirea Hurez s-au realizat până acum lucrări de restaurare de mântuială. Acestea au demarat de mai bine de doi ani, dar până acum nu au fost chemaţi la faţa locului reprezentanţii Inspectoratului în Construcţii, pentru a constata pe etape dacă restaurarea s-a făcut conform proiectului.

Proiectul nu a fost respectat de firma constructoare

Beneficiarul proiectului de reabilitare „Hurezi – Biserica Mare – Conservare şi Restaurare” – Monument istoric UNESCO este în acest caz Ministerul Culturii şi Cultelor – Oficiul Naţional al Monumentelor Istorice. Proiectul a fost executat de POL ARH Design Bucureşti, iar executantul lucrării este SC Restor SRL Râmnicu Vâlcea. Pentru verificarea neregulilor de la Hurezi a fost formată o comisie din care fac parte inginerul Laurenţiu Popa, reprezentantul Instituţiei Prefectului Vâlcea, primarul oraşului Horezu, Gheorghe Niţă, sociologul Ligia Rizea, din partea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu al Judeţului Vâlcea şi arhitectul Cristina Darie şi inginerul Ion Pavelescu, inspectori de specialitate în cadrul Inspectoratului judeţean în Construcţii Vâlcea. Reprezentanţii comisiei au studiat în timpul controlului documentele care au stat la baza executării lucrărilor de conservare şi restaurare privind trotuarul de protecţie, rigola de colectare şi evacuare a apelor pluviale de pe acoperişul Bisericii Mari, pardoseala pridvorului, învelitoarea baldachinului şi a pridvorului, precum şi execuţia drenului de pe laturile de nord, est şi sud ale bisericii. De asemenea s-au verificat stadiul fizic al lucrărilor deja executate la data controlului, respectiv trotuarul de protecţie din dale de piatră noi şi din dale recuperate, rigola de colectare şi evacuare a apelor pluviale de pe acoperiş, drenul, soclul exterior, pardoseala pridvorului şi a bisericii, învelitoarea baldachinului şi a pridvorului cu tablă de cupru, cu grosimea de 0,40 milimetri. A fost verificat proiectul lucrării, întocmit în luna septembrie 2004 de arhitectul Virgiliu Polizu, Dispoziţia de şantier dată de proiectant din 04. octombrie 2005, înregistrată la Mânăstirea Hurezi cu numărul 170 / 05.10.2005, dispoziţiile de şantier din aprilie 2006, precum şi certificatele de calitate ale pietrei pentru pavaje şi ale tablei de cupru cu grosimea de 0,4 milimetri, pentru învelitoare. Au fost constatate destul de multe nereguli. Una dintre ele este faptul că trotuarul de protecţie al bisericii, deja executat are panta transversală mai mică cu 2% faţă de cea prevăzută în proiect şi prezintă unele dale fisurate, iar altele crăpate. De asemenea, rigola de colectare a apelor pluviale scurse de pe acoperiş prin jgheaburile şi burlanele bisericii nu are panta şi dimensiunile prevăzute în proiect, iar în zona din partea de vest, în stânga intrării în pridvor are chiar panta longitudinală inversă. De asemenea, drenul nu este executat în conformitate cu prevederile din proiectul iniţial (planşa 19/ septembrie 2004) şi ale dispoziţiei de şantier din 4 octombrie 2005, dată de proiectant. Conform proiectului, tubul de dren trebuia să aibă un diametru de 12 centimetri şi era prevăzut să fie construit la distanţa de 1,60 de metri de soclul bisericii. În realitate acesta este amplasat chiar lângă soclul bisericii. Alte nereguli constatate de comisie vizează faptul că planşele din proiectul iniţial şi una dintre dispoziţiile de şantier nu au fost verificate de un verificator de proiecte atestat de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, încălcându-se astfel prevederile articolelor 13 şi 23 din Legea 10/1995, privind calitatea în construcţii. De asemenea, în proiectul iniţial nu au fost stabilite faze de execuţie determinate, proiectantul încălcând în acest sens prevederile articolului 22 din Legea 19/1995.

Sancţiuni pe bandă rulantă

Reprezentanţii comisiei de control au dispus în primul rând remedierea de către executant a lucrărilor efectuate necorespunzător, faţă de prevederile proiectului iniţial şi ale dispoziţiilor de şantier, pe baza unor soluţii stabilite de proiectant şi verificate de verificatorul de proiecte atestat. Remedierea trebuie să se facă obligatoriu înainte de recepţia şi terminarea lucrărilor. De asemenea, atât proiectantul, cât şi investitorul şi executantul lucrărilor vor fi sancţionaţi contravenţional. Astfel, proiectantul va fi sancţionat în conformitate cu prevederile articolului 33 din Legea 10/1995, pentru nestabilirea prin proiect a fazelor determinate supuse controlului calităţii. De asemenea, investitorul, sau dirigintele de şantier care îl reprezintă va fi sancţionat contravenţional conform aceluiaşi act normativ, pentru nesolicitarea soluţiilor de remediere a neconformităţilor apărute în timpul execuţiei lucrărilor (trotuar de protecţie, dren, rigolă perimetrală pentru evacuarea apelor pluviale). Va fi sancţionat contravenţional şi executantul lucrărilor, în conformitate cu prevederile aceluiaşi articol, 33, din Legea 10/1995, pentru realizarea de construcţii pe bază de proiecte neverificate de specialişti atestaţi. „Cea mai mare parte a lucrărilor s-au efectuat la Hurezi în 2004 – 2005, la solicitarea Inspectoratului în Construcţii. Cred că este primul control pe care l-am făcut acolo, şi am constatat printre altele trotuarele din jurul bisericii nu erau făcute cum trebuie, erau unele dale fisurate, iar şanţurile de colectare a apelor nu puteau colecta întreaga cantitate de ape pluviale. Cred că există pericolul ca biserica să fi fost afectată, pentru că apa ar fi putut determina formarea de igrasie în biserică. Este singurul ansamblu UNESCO din ţară şi ar fi fost păcat să se întâmple ceva acolo. Mai sunt în România obiective UNESCO, dar numai biserici, nu există un ansamblu mânăstiresc precum este cel de la Horezu. În mod normal, de la începutul lucrărilor ar fi trebuit să fie făcute unele verificări în anumite etape ale execuţiei, cu proiectantul şi inspectorii în construcţii, dar nu s-a solicitat niciodată acest lucru până acum, că aşa este la noi, la români” – a declarat primarul oraşului Horezu, Gheorghe Niţă, care a făcut parte din comisia de control.

Anda VLAD

Leave a Response