|joi, octombrie 1, 2020
  • Follow Us!

Autorităţile previn un dezastru la Ocne prinÔǪ declaraţii 

În prag de iarnă,

Autorităţile previn un dezastru la Ocne prin… declaraţii

În prag de iarnă, „specialiştii” de la Ocne se arată din nou îngrijorate de soarta sinistraţilor, pentru a preveni un dezastru prin … declaraţii. În următoarea perioadă, situaţia de la Ocnele Mari va fi monitorizată săptămânal de reprezentanţii Universităţii din Bucureşti, pentru a evita situaţia limită cu care s-au confruntat autorităţile anul trecut, în apropierea sărbătorilor, când scurgerea unei cantităţi însemnate de saramură a pus în pericol casele oamenilor din zonă.

Se încearcă evitarea dezastrului de iarna trecută

 

În iarna precedentă oamenii aflaţi în zona de risc au fost evacuaţi chiar în prag de sărbători şi au stat cu frica în sân câteva săptămâni, din cauza faptului că şi digul de protecţie se fisurase. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat recent planul de intervenţie în caz de pericol pentru câmpurile de sonde I şi III de la Ocnele Mari. În acelaşi timp, se va face periodic monitorizarea fenomenului în câmpurile I, II şi III şi IV. „În caz de pericol va fi evacuată populaţia din zona de risc. De asemenea vor fi monitorizaţi factorii de mediu din zona de influenţă a cavernelor din câmpurile I, III şi IV de sonde.” – a spus subprefectul Radu Renga.

 

 

Caverna continuă să se scufunde

 

 

Deşi situaţia pare în prezent stabilă, specialiştii au stabilit că terenul de deasupra cavernei de la Ocne se scufundă cu aproximativ 20 de centimetri pe an în Câmpul I de sonde. Monitorizarea zonei este făcută în continuare de profesorul Florin Zamfirescu, şeful catedrei de Inginerie Geologică de la Facultatea de Geofizică a Universităţii din Bucureşti. „În cazul în care comparăm scufundarea maximă din câmpul I cu valoarea maximă a câmpului II înainte de colapsul d in luna septembrie 2001, reiese o diferenţă a scufundărilor cu 80 de centimetri. Astfel, estimăm o perioadă limită de prelungire a stării actuale de echilibru de patru ani. Măsurătorile sistematice a scufundărilor la Ocnele Mari au început din 1972, cu un an înaintea apariţiei activităţii de exploatare în câmpul I. Prăbuşirea din câmpul I ar trebui să se producă după minim doi ani, dar estimările pot fi afectate de erori, deoarece grosimea şi litologia depozitelor sterile, precum şi geometria şi volumul camerelor sunt diferite în cele două zone. Este necesară executarea în regim de urgenţă a strămutării gospodăriilor existente la sud de Câmpul I şi din albia Pârâului Sărat şi construirea unui baraj din materiale locale de pe Valea Pârâului Sărat, în aval de Câmpul I, care să împiedice deversarea saramurii, amestecată probabil fluid izolant (motorină).” – estimează profesorul Zamfirescu.

Ministerul Economiei a propus construirea unui nou baraj

 

Pentru protejarea localităţii Ministerul Economiei şi Comerţului a propus construirea unui al doilea baraj de protecţia, care să fie amplasat pe Pârâul Sărat şi care să poată prelua o cantitate mult mai mare de saramură decât cel existent, care a trebuit să fie rupt la ultima scurgere masivă de saramură. Specialiştii spun că numai prin construirea unui nou baraj poate fi evitată deversarea saramurii în Pârâul Sărat şi de acolo în Olt. La ultima şedinţă de consiliu local de la Ocnele Mari s-a respins însă propunerea iniţială a ministerului, de construire a unui nou dig, iar primarul spune că aşteaptă în continuare alte propuneri.

Leave a Response