|miercuri, noiembrie 25, 2020
  • Follow Us!

Investiţie compromisă de indiferenţă autorităţilor 

Italianca din Budeşti se luptă cu birocraţia

Investiţie compromisă de indiferenţă autorităţilor

Ioana Freguglia este o vâlceancă născută în Budeşti. A plecat cu ani de zile în urmă în lume. A locuit prin mai multe oraşe din ţară. A plecat în străinătate unde şi-a întemeiat o familie acum 22 de ani. Este şi cetăţean italian, unde culme figurează în acte pe numele părinţilor Popescu, dar şi-a păstrat şi cetăţenia română având acum viză de flotant în Budeşti pe numele soţului ei. În urmă cu 10 ani, Elena Popescu şi-a rugat fata să vină acasă. Ia vândut casa bătrânească şi 2630 de metri pătraţi de curte şi a rugat-o pe Ioana să-i promită că-şi va face casă mare şi frumoasă aici.
Batjocorită de vecini şi rude
Promisiunea a fost respectată. „ Soţului meu ia plăcut foarte mult zona aceasta. Împreună cu băiatul m-au susţinut financiar. Au trimis din Italia bani pentru a construi aici o casă mare pe care vroiam să o transformăm în pensiune. Am investit mulţi bani şi multă muncă. Am refăcut casa bătrânească păstrându-i arhitectura. Am adus specialişti acre au refăcut toată partea din lemn, toate sculpturile şi au modernizat interiorul. Aveam acte pe teren. Înainte nu exista între acest teren şi vecini decât un gard de plasă. Am angajat o societate de construcţii să realizeze un gard nou şi modern. Vecinii nu numai că nu au fost de acord să-l facem pe hotar dar au mutat şi gardul de plasă. Am pierdut vreo 4 mp în final dar mai rău a fost că au dat cu pietre în cei de la SC Govora care făceau lucrarea. I-au înjurat pe muncitori. Nu am înţeles de ce această opoziţie.” Doamna Freguglia şi-a construit o vilă frumoasă după un proiect bine realizat, cu un parc în faţă, şi porţi frumoase. Un imobil destinat străinilor pe care vroia să-i aducă în Vâlcea la odihnă, refacere, pescuit, vânătoare dar şi tratament medical. „ Am luat legătura cu un stomatolog foarte bun din Vâlcea. Doream să ofer celor din Italia posibilitatea de a efectua în perioada cât stau în pensiunea noastră şi lucrări dentare pentru că la noi sunt de câteva ori mai ieftine ca acolo. Vecina din stânga , Maria Nechez, nu a văzut cu ochi buni investiţia noastră. S-a opus construcţiei gardului, ne-a încălcat proprietatea, mi-a luat din teren şi acum deşi plătesc impozite nici nu mă pot înregistra la cadastru. Am trecut multe cu vederea dar recent a început construcţia unei noi case, care-mi va lua din vizibilitate.
Proiectul casei cu parter etaj şi mansardă prevedea amplasarea ei în linie cu casa noastră bătrânească. Dar construcţia se ridică la vreo 50 de metri de acest amplasament, lipită aproape de gardul nostru. Am sesizat primăria din Budeşti, Inspecţia în Construcţii şi Poliţia. Din păcate la noi multe instituţii nu-şi fac cum trebuie datoria. În special la primărie e un haos total. Primăria are o clădire pe un alt teren ce-mi aparţine. Administraţia locală nu a vrut să ne retrocedeze terenurile ce au aparţinut părinţilor noştri. Nu ne-au ajutat în nici un fel. Găsesc scuza că nu mai au teren disponibil dar în schimb au teren de vânzare. Un funcţionar de acolo mi-a spus că nu mai avem drepturi iar primarul – a întrebat ce vreau să fac cu atâta pământ. „ Am fost la faţa locului. Nu am găsit-o pe doamna Nechez acasă dar am constatat că acest imobil a cărui construcţie a început anul trecut se află în zona străzii luând din vizibilitatea casei doamnei Freguglia, este aproape lipită de gard. Amplasamentul pare necorespunzător proiectului iar streaşina casei va intra pe proprietatea vecinilor

Un titlu ilegal nu poate fi anulat

Dar cum un necaz nu vine niciodată singur problemele au început să curgă pe capul femeii care a renunţat la viaţa din Italia pentru a se întoarce acasă. „ Mama a murit în 2000 în noiembrie. Am suportat eu costurile înmormântării  fraţii mei şi unchii neavând posibilitatea. Am respectat toate obiceiurile şi datinile de aici din zonă. Apoi după o perioadă am început să caut drepturile părinţilor mei. Să găsesc în arhivele de stat, în actele mamei, în actele din primărie bunurile c au fost ale familiei. Bineînţeles conştientă fiind că nu sunt singura moştenitoare. Aşa am descoperit că fraţii mamei mele, Ion Lăban şi Maria Nedeluş au declarat că sunt unici moştenitori şi pe baza unei declaraţii false au obţinut un titlu de proprietate. Un titlu prin care i-au dezmoştenit pe fraţii mei şi pe mine dar şi pe alţi fraţi de-ai mamei. Suntem acum în proces pentru a încerca anularea acestui titlu. O operaţiune cumplit de complicată şi de grea în instanţele din România unde se fac fel de fel de aranjamente. Sunt de-a dreptul dezgustată. Am întâlnit aici avocaţi care se vând. Unul dintre ei a fost când avocatul unui frate de-al meu după ce acesta a decedat a trecut în partea cealaltă devenind apărătorul părţii adverse. Un alt om al legii mi-a făcut avansuri pentru obţinerea de relaţii sexuale, un altul s-a oferit contracost să-mi obţină acte din dosar sau să-mi spună ce vor face cei cu care sunt în proces. În afară de ce am cumpărat de la mama mea nu am nimic. Primăria nici nu a vrut să-mi recunoască drepturile. Unchii au pus mâna pe o casă cu patru camere, un teren de 800 mp, curţi de 400 metri, un alt teren intravilan aparţinând bunicii. Fraţii mamei de fapt nici nu ştiu exact ce drepturi avem. În trecut am avut terenuri multe, înaintaşii noştri au fost un fel de chiaburi. Chiar şi fabrica de cherestea din Brezoi a fost a familiei noastre. Am solicitat dovezi de la Arhivele Naţionale şi după lungi corespondenţe şi mult timp am obţinut ceva.” Femeia scoate dintr-un sertar mai multe documente şi ni le prezintă. Prin adresa C/10816/2.06.2006 Arhivele Naţionale arată că bunicii Ioanei Freguglia deţineau: 6200mp teren arabil, 1400 metri patraţi pădure, 0,800 mp curţi, 2400 mp teren neproductiv, 5800 mp teren intravilan în hotarul altor sate, 5000 mp teren în hotarul altor sate iar Elena Popescu avea alte trei parcele din 5400 mp teren arabil, 2400 mp teren pădure şi 0,400 mp curţi. Nu ne miră birocraţia din administraţia locală şi nici faptul că această femei aleargă disperată pentru a obţine un drept legal. Plecăm din Budeşti doar cu senzaţia că această familie ar fi fost mai puternică dacă era unită. Dacă toţi membrii ei s-ar fi ajutat şi ar fi luptat împreună pentru obţinerea acestor terenuri şi imobile şi dacă apoi le-ar fi împărţit legal şi ar fi făcut afaceri împreună. Zona e frumoasă iar o pensiune plină de italieni aici ar însemna un câştig pentru foarte mulţi localnici.

Traian Guminski

Leave a Response