- Aşa sunt oamenii, neică! Bârfesc. Au, nu au subiecte, tot bârfesc…
- Probabil, că nu au ce face?
- Ba, au! Mai ales în capătul acesta de sat, de când s-a instalat doamna asta, Lina Ţoapa, parcă aşa se cheamă!
- Dar, ce face, neică!
-Dar ce nu face?
- Hai, să bârfim şi noi! Ce face doamna asta?
- Mi-e şi ruşine, neică, să vorbesc! Mai bine ar pune felinarul roşu la poartă!
-De ce? Mă fac eu că nu pricep.
- Păi, aşa era şi când eram eu tânăr!. În centru, la Coana Miţa, era felinarul roşu. Dar plăteam eu, nu primăria!
- Nu mai înţeleg nimic!
- Eee, vă faceţi că nu pricepeţi? Ce, nu ştiu eu că eraţi prieten cu Hristu, actorul, cu Câşu Dospescu, cu Stângă, ba, chiar şi cu Cange, şeful lor? Ce, nu ştiţi că din cauza ei au divorţat?
- Nu! Eu o credeam serioasă…
- Fugi, domnule de-aici? Mă mir că nu te-a tăvălit şi pe dumneata! Că asta, de când a divorţat de inginerul Cerban, i-a tras pe toţi…
- Şi? Ce te doare pe dumneata?
- Păi, sigur, că mă doare. Că de doi ani au loc orgii, mă neică, la Lina Ţopea, la nivel naţional!… Şi, treaba ei, dar să nu le facă pe banii noştri, ai primăriei, fir-ar mama lor ai dracu, ca mai pupă ei votul, când mi-oi vedea eu ceafa. La bătrâni nu se gândesc, din contră, s-au unit cu excrocii ăia de popi şi le iau şi puţinii bani, pe care îi au, ca să-şi facă ei întâi palate şi după aia casele morţii. În loc să termine azilul de la baltă aruncă banii pe orgiile ăsteia din deal…
- Cam aspru eşti, neică!
- Aolio, mâncaţi-aş gura! Păi, dacă îi vedeai pe ăia goi, cum se hârjoneau prin tufele din curtea ei, în faţa unor zugravi, care urlau de plăcere şi mâncau ca nişte porci, fără să se gândească la milioanele de amărâţi din ţara asta, care n-au nevoie de spârcâielile lor, ca le-am văzut şi eu agăţate la Primărie. Ce,astea fac 800000000 de lei? Ai? Ia, zi şi dumneata, că te văd om aşezat!
- Poate fac, neică, eu ştiu? Că arta cere sacrificii, oricum, chiar dacă e spârcâială…
- Fii serios, domnule! Te pomeneşti că eşti de-ai lor, că te-a spurcat şi pe dumneata ţiganul acela, care tot iese la televizor şi se laudă că a adus fiare vechi prin oraş, care se numesc statui, că e cel mai vândut…
- Şi nu e aşa?
- Nu, domnule, ce, eu nu sunt al oraşului? Ce, eu n-am aflat că primarul acela ţărănist i-a obligat pe mulţi să-i cumpere spârcâielile? Să fim serioşi!
- Dar, pornit eşti, neică!
- Eu n-am nimic cu ei! Dar să-şi facă orgiile pe banii lor, nu ai noştri! Iar Lina Ţoapa, pe care mulţi o consideră celebră şi-i ling picioarele, să-şi pună felinarul roşu la poartă. Ca să ştim şi noi! Uite-aşa! Să ştie toţi că banii primăriei, adică ai noştri se duc… la felinar! Pe plăceri, domnule! Înţelegi? Pe plăceri. Iar noi murim de foame…
George Achim
Web Design by DowMedia