|miercuri, iulie 6, 2022
  • Follow Us!

“Oltenia de sub munte” 

O zonă turistică deosebită, care nu este suficient pusă în valoare de autorităţile  judeţene

„Oltenia de sub munte”

Zona turistică denumită “Oltenia de sub munte, care cuprinde şi depresiunea Horezu oferă turiştilor care o cunosc frumuseţi naturale deosebite, dar şi multiple posibilităţi de petrecere a timpului liber. “Oltenia de sub munte” este un mic paradis natural, spiritual şi etnocultural cu oameni ospitalieri. Fiind o zonă prea puţin exploatată din punct de vedere turistic “Oltenia de sub munte” mai păstrează încă atmosfera vieţii satului românesc, cu tradiţiile arhaice pe care aceasta le oferă. În unele zone s-au păstrat nealterate obiceiurile populare transmise din străbuni cu privire la dansul, cântecul şi portul popular.

Cea mai frumoasă ceramică roşie smălţuită din România
În aceeaşi zonă se află de asemenea cea mai frumoasă ceramică roşie smălţuită din România, iar la Horezu turiştii îi pot vedea pe meşterii populari chiar la ei acasă, lucrând în ateliere sau pot chiar învăţa cum se confecţionează manual ceramica de Horezu. În acelaşi timp zona este împânzită de mânăstiri cunoscute, cea mai des vizitată fiind Mânăstirea Hurez. “Oltenia de sub munte” a fost prezentată în acest an şi la târgul de turism de la Bucureşti sub titulatura de „Depresiunea Horezu”. În ofertă a fost inclusă şi comuna Costeşti, unde dezvoltarea turismului este abia la început. Este o premieră pentru comuna Costeşti, care până acum nu a reuşit să iasă cu auto-promovarea sa dincolo de graniţele judeţului Vâlcea.
„Oltenia de sub munte” este cuprinsă în arealul situat în partea de nord a judeţelor Vâlcea şi Gorj, cuprins între localităţile Costeşti – Vâlcea spre est şi Crasna, din judeţul Gorj spre vest. Din punct de vedere geografic zona se află în Subcarpaţii Olteniei şi versanţii sudici ai munţilor Căpăţânii şi Parâng. În zonă este concentrat un patrimoniu natural şi cultural de excepţie.
Zona este traversată pe direcţia est-vest, de Drumul Naţional 67  (Râmnicu Vâlcea – Horezu – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin), de Drumul European 79 la Târgu Jiu şi European 70 la Drobeta Turnu Severin. Spre nord, la limita cu zona montană „Oltenia de sub munte” este traversată pe aceeaşi direcţie (este-vest) de Drumul Judeţean 665, care se desprinde din DN 67 în oraşul Horezu şi leagă între ele toate aşezările submontane (Vaideeni, Polovragi, Baia de Fier, Novaci şi Crasna), după care accede în Drumul European 79 în apropierea localităţii Curtişoara.
Comuna Costeşti cuprinde mânăstiri şi frumuseţi naturale inedite
Deşi este foarte puţin cunoscută turiştilor comuna Costeşti – Vâlcea cuprinde o multitudine de obiective turistice pentru toate gusturile. Vizitatorii care doresc să adire peisaje superbe pot merge pe Cheile Bistriţei, care au o lungime de 600 de metri, fiind cele mai înguste chei în calcare din România, rezervaţie naturală. Un alt obiectiv important este „Peştera Liliecilor”, situată pe versantul drept al cheilor, la 850 de metri altitudine. Este şi aceasta rezervaţie naturală şi adăposteşte două biserici: „Intrarea în Biserică”, datată înainte de anul 1633 şi „Sfinţii Îngeri”, din 1782. Cheile Costeşti sau Pietreni sunt de asemenea o rezervaţie naturală deosebită. Pe teritoriul comunei Costeşti există de asemenea trasee de alpinism tehnic (32 de trasee) şi de alpinism uşor (două trasee), precum şi izvoare cu ape minerale sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice şi hipotonice. Tot în Costeşti se găseşte şi Muzeul Trovanţilor, zonă care a fost declarată în anul 2005 rezervaţie naturală de interes naţional. Pe teritoriul comunei se găsesc de asemenea mai multe mânăstiri importante şi biserici. Cea mai important este Mânăstirea Bistriţa, care datează din 1494, urmată de Mânăstirea Arnota, din satul Bistriţa, ctitorită de Matei Basarab în anul 1634. În satul Bistriţa se mai află de asemenea Biserica cu hramul „Sfântul Gheorghe Decapolitul Eleonul”, care datează din secolele al XV-lea şi al XVI-lea. Biserica din satul Bistriţa datează şi ea din secolul al XVII-lea, în acelaşi sat aflându-se şi Biserica Bolniţă „Schimbarea la Faţă”, construită în 1521  1710. Biserica de lemn din satul Costeşti este de asemenea deosebit de frumoasă (datează din 1801). În satul Grămeţşti se află o biserică de lemn care datează din anul 1644, iar în satul Pietreni turiştii pot intra în biserica „44 de izvoare”, denumită şi „Schitul de sub Piatră”, datată 1701 – 1831. Alte obiective turistice din zonă sunt ansamblul rural din satul Bistriţa, colecţia muzeală „Alexandru Bălintescu” din Costeşti, etc. Pe teritoriul comunei se păstrează încă instalaţii vechi – mori, joagăre, etc, majoritatea fiind în satul Pietreni. În comuna Costeşti turiştii pot ajunge pe Drumul Naţional 67 (Râmnicu Vâlcea – Costeşti – Horezu – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin); pe Drumul Judeţean 646 (Băbeni – Tomşani – Drumul Naţional 67/ Costeşti) sau dinspre Stoeneşti, pe Drumul Naţional 67 Bărbăteşti – Pietreni – Costeşti pe Drumul Judeţean 646A).

Mănăstire Hurez şi olarii din zonă sunt cunoscuţi în toată lumea   
Oraşul Horezu concentrează în jurul său majoritatea obiectivelor turistice importante din zonă. Pentru a ajunge în oraş puteţi urma Drumul Naţional 67 (Râmnicu Vâlcea – Horezu – Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin) sau Drumul Naţional 65C (Craiova – Bălceşti – Horezu). Cel mai important obiectiv din apropierea oraşului este Ansamblul Mânăstirii Hurez, ctitorită de Constantin Brâncoveanu în anul 1694, care este monument UNESCO. Mânăstirea este vizitată săptămânal de zeci de turişti, printre care şi multe personalităţi. Printre alţii a fost prezent la Horezu şi prinţul Charles, care a vizitat mânăstirea şi olarii din zonă, fiind încântat să înveţe chiar tainele olăritului tradiţional din zona Horezu. Turiştii care fac pelerinaje în zonă mai pot vizita de asemenea Biserica Horezu, cu hramul „Intrarea în biserică a Maicii Domnului”, care datează din 1804, fiind monument de arhitectură. Tot monumente de arhitectură sunt Biserica Urşani, cu hramul „Intrarea în biserică a maicii Domnului” şi „Sfântul Ioan Botezătorul”, construită în anul 1800 şi Biserica Covreşti, cu hramul „Sfântul Vasile”, construită în 1826. Vizitatorii pot vedea şi alte monumente de arhitectură chiar în Horezu, în ansamblul format din străzile Casa Ceramiştilor, Constantin Brâncoveanu – Primărie, Complexul vechi. Centrul de ceramică Olari, din satul Olari este de asemenea un obiectiv vizitat de mulţi străini. În casa decultură 2Constantin Brâncoveanu” din Horezu este găzduită de asemenea o galerie de artă. Turiştii sunt atraşi în zonă mai ales de Târgul ceramicii populare „Cocoşul de Hurez”, care are loc în prima duminică a lunii iunie la Campingul Stejari. Ei pot urma şi traseele montane care pornesc de laHorezu, spre Creasta Căpăţânii,iar de acolo spre Munţii Parâng, Lotrului sau Latoriţei. În zonă sunt şi câteva pensiuni agroturistice. Pensiunea Irina este situată pe strada Urşani, la numărul 11 în Horezu. Pe strada Căpitan Maldăr, la numărul 5 este Pensiunea Criveanu, iar Pensiunea Fârtat se află pe Strada Pieţii, la numărul 8, în centrul oraşului. Tot pe strada Căpitan Maldăr se află şi Hanul turistic Horezu, cu o capacitate de 50 de locuri de cazare în 27 de camere.

Culele Duca şi Greceanu de la Măldăreşti sunt monumente de arhitectură
În comuna Măldăreşti – Vâlcea cele mai cunoscute obiective turistice sunt Culele Duca şi Greceanu. Ambele sunt monumente de arhitectură, datate în secolele al XII-lea şi al XVIII-lea. În aceeaşi zonă se află şi casa memorială Duca, din 1912, care funcţionează în prezent ca muzeu – monument de arhitectură. În satul Măldăreşti se mai află de asemenea biserica cu dublu hram „Sfântul Nicolae” şi „Sfinţii Voievozi”, ctitorie a pitarului Măldărescu (1790) şi Biserica de lemn „Sfântul Dumitru”, din Măldăreştii de Jos, construită în 1801, ambele monumente de arhitectură. În comună se ajunge pe Drumul Naţional 67 (Râmnicu Vâlcea – Horezu – Măldăreşti – Târgu Jiu – Drobeta Turnu Severin) sau pe Drumul Naţional 65C dinspre Craiova sau Horezu.  

Obiceiurile oierilor – păstrate de sute de ani la Vaideeni
Pentru turiştii care vor să cunoască obiceiurile ciobanilor, cei mai apropiaţi urmaşi ai dacilor în această privinţă pot merge la Vaideeni, localitate unde civilizaţia nu a reuşit să schimbe aproape deloc obiceiurile oamenilor sau modul lor de viaţă. Pentru a ajunge la Vaideeni vizitatorii pot alege două variante: fie pe Drumul Judeţean 665 (de la Drumul Naţional 67/ Horezu – Vaideeni – Polovragi – Baia de Fier – Novaci – Crasna – Curtişoara /Drumul Naţional 66E şi Drumul European 79) sau pe Drumul Judeţean 676 (Cerna/ Vaideeni – Rugetu – Slătioara – Stroieşti – Copăceni – Roşiile – Tetoiu spre Drumul Naţional 67B Irimeşti şi Drumul Judeţean 643. În afară de obiceiuri localnicii de la Vaideeni păstrează de asemenea în localitate câteva obiective turistice interesante. Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, care datează din 1557 în satul Mariţa este monument de arhitectură, ca şi Biserica de zid cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”, din 1877 din satul Vaideeni şi Biserica de lemn cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din satul Cornet, construită în 1893. În comună se desfăşoară în cea mai apropiată duminică de 24 iunie, de Sânziene „Învârtita  dorului”, un festival de folclor păstoresc (cântec şi paradă de costume populare). Turiştii care ajung la Vaideeni pot admira de asemenea Cheile Cernei, aflate la izvorul pârâului Cerna, Piatra Spânzurată, monument al naturii aflat pe Valea Plopilor, în satul Izvoru Rece şi piua de apă din satul Vaideeni, cu instalaţie tehnică. Din zonă pornesc două trasee turistice, către Munţii Căpăţânii, cu acces la stâne.

Piramidele de pământ de la Slătioara – un obiectiv cunoscut de puţini turişti
În comuna Slătioara din judeţul Vâlcea se găseşte un obiectiv turistic foarte puţin cunoscut: piramidele de pământ de la Slătioara. Acestea se află pe „Măgura Slătioarei”, în satul Goruneşti şi pe teritoriul comunei Stroeşti, fiind declarate rezervaţie naturală. De asemenea la Slătioara există şi un centru al ceramicii, specific pentru ceramica populară nesmălţuită, de culoare roşie. Ceramica de Slătioara este decorată simplu, din humă albă şi este rezistentă la foc. În zonă turiştii mai pot vizita Biserica Voiceşti, cu hramul „Intrarea în Biserică”, construită în perioada 1782 – 1807, monument de arhitectură aflat în satul Goruneşti. În Slătioara se organizează anual, la data de 12 septembrie Festivalul spiritualităţii rurale Etno Folk Film. Pentru a ajunge în localitate turiştii pot urma Drumul Naţional 67 (Râmnicu Vâlcea – Horezu – Slătioara – Târgu Jiu – Motru – Drobeta Turnu Severin) sau Drumul Judeţean 676 (Cerna/ Vaideeni – Rugetu – Slătioara – Stroeşti – Copăceni – Roşiile).

Leave a Response