|marți, septembrie 22, 2020
  • Follow Us!

Familia Pătru duce tradiţia olăritului mai departe 

La Vlădeşti,

Familia Pătru duce tradiţia olăritului mai departe 

 Foarte puţini ştiu că la Vlădeşti-Priporu se află păstrătorii celei mai vechi ceramici din ţară: ceramica neolitică. În zonă se mai modelează încă lutul după vechile metode tradiţionale, care au făcut din această zonă una cunoscută atât pe plan naţional, cât şi mondial. Eugen şi Violeta Pătru sunt doi soţi care au decis să ducă mai departe tradiţia. Ei au învăţat arta olăritului de la meşterul Dumitru Schiopu, socrul său, care este un cunoscut ceramist în zonă, iar acum  participă ca meşteri renumiţi la târgurile din ţară, fiind invitaţi şi la foarte multe în străinătate. Din păcate la Vlădeşti, lutul îşi ţese ultimul fir al poveştii sale, deoarece în prezent în localitate nu mai sunt decât trei meşteri populari, deşi cu câţiva zeci de ani în urmă erau în jur de 40. 

Au strâns un geamantan de diplome

 Soţii Pătru au strâns până acum un geamantan de diplome şi multe amintiri legate de fiecare participare în ţară sau peste hotare. În acest an, trofeul „Cocoşul de Hurez” s-a oprit la Vlădeşti-Priporul, Eugen Pătru fiind fericitul câştigător. Familia Pătru nu mai ţine socoteala premiilor primite, dar ele se află puse într-un geamantan. Cei doi soţi nu ies din sfera tradiţiei şi acest fapt îi face să fie foarte apreciaţi de specialişti şi candidaţi siguri la premii. În ţară participă la toate târgurile de anvergură de la Muzeul Satului, Muzeul Ţăranului Român, Sibiu, Iaşi, Oradea, Cluj-Napoca. Palmaresul olarului vlădeştean cuprinde numeroase premii şi participări la târguri şi expoziţii în ţară şi străinătate.
 

Eugen Pătru a fost invitat la Târgul Mondial al Artelor Tradiţionale, în Canada

  Meşterul popular ceramist, Eugen Pătru, din Priporu-Vlădeşti a fost invitat recent să ia parte la Târgul Mondial al Artelor Tradiţionale desfăşurat la Toronto-Canada. Eugen Pătru a fost singurul meşter ceramist din România care a participat la acest târg care are loc numai din patru în patru ani. Organizatorii sunt foarte riguroşi la calitate, lucru care ar putea fi luat în seamă şi de cei din România. Ceramistul a fost cooptat să facă parte din delegaţia României de Muzeul ASTRA din Sibiu. Când a plecat spre Canada Eugen Pătru şi-a împachetat cele mai valoroase produse ceramice create de el şi soţia sa, Violeta. “Am avut mari emoţii, deoarece nu am mai fost plecat niciodată atât de departe de casă şi la un târg atât de mare. Au fost acolo reprezentanţi din peste 30 de ţări de pe toate continentele. Selecţia pe care am făcut-o în privinţa pieselor pe care le-am luat cu mine a fost una foarte riguroasă. A contat calitatea produselor, păstrarea motivelor şi a formelor tradiţionale şi modul în care ele sunt făcute.” – a precizat Eugen Pătru.
 

Expoziţie de ceramică în casa proprie

 Soţii Pătru au amenajat o expoziţie de ceramică în propria lor casă, din satul Priporu. Expoziţia cuprinde cele mai frumoase produse de ceramică (farfurii, oale, ploşti, produse decorative). S-au gândit şi la cei mici şi au făcut jucării pentru ei din ceramică. Pentri soţii Pătru lutul este sfânt. Ei cred că acest pământ special le-a fost aşezat special la îndemână în această zonă. La Vlădeşti, spre deosebire de alte zone – cum este Horezu de exemplu lutul se află la suprafaţă, la îndemâna olarilor. La Horezu – cunoscut centru de ceramică din ţară lutul este la o adâncime destul de mare. Soţii Pătru aduc lutul acasă toamna, după care aşteaptă să îngheţe, după care il transportă la roată. „Iarna lucrăm mai mult, chiar şi 20 de ore pe zi”- spune Eugen Pătru. La roata olarului, se înfăptuieşte minunea: mâinile olarului transformă bucăţile de lut impersonale, cu forme ciudate în adevărate obiecte de artă: ulcele, farfurii, etc. „De aici îi predau ştafeta Violetei, care de mică s-a jucat cu pământul. Îi plăcea să stea tot timpul în preajma tatălui ei, marele meşter Dumitru Şchiopu. Ei îi revine rolul de a face lutul să prindă strălucirea finală, ea este cea care face finisările şi pictează. Are ochiul format. Vede imediat când ceva nu e bine”. Îşi alege singură motivele: melc, spirală, brăduţ, vălul miresei, figuri geometrice… Şi culorile la fel, dar ţine cont de tradiţie.” – mai spune Eugen Pătru. Urmează o operaţie mai dificilă: arderea. „Abia când obiectele sunt scoase din cuptor se poate vedea calitatea. La prima ardere ele sunt nedecorate, abia pe urmă se trec din nou pe la roată şi se colorează, după care urmează iar arderea. Operaţia se repetă de câteva ori. După zile bune de muncă, se văd şi rezultatele: cele mai frumoase obiecte rămân în expoziţia familiei noastre sau iau drumul târgurilor şi expoziţiilor din ţară sau străinătate.” – a mai spus Eugen Pătru. Despărţirea de obiectele la care muncesc atât este întotdeauna dureroasă pentru soţii Pătru. Singurul lucru care poate compensa această despărţire este faptul că acolo unde sunt, cineva le admiră.  

A învăţat olăritul pentru a-şi cuceri soţia

 Eugen Pătru a spus că olăritul i-a schimbat viaţa în toate domeniile. El a fost electrician de meserie, dar a ajuns să modeleze lutul din dragoste pentru actuala sa soţie. Pentru a o cuceri pe Violeta, care muncea tot timpul pe lângă tatăl său, meşterul Şchiopu, a furat pur şi simplu meseria de la acesta. Nu i-a trebuit mult, meşterul Dumitru Schiopu chiar se miră cum a reuşit actualul său ginere să înveţe atât de repede arta aceasta grea, pe când alţii „s-au căznit şi n-a ieşit nimic”. Povestea lutului a însemnat pentru Eugen şi Violeta povestea dragostei lor, deoarece după ce a înţeles frumuseţea acestui meşteşug Eugem Pătru nu a mai putut face altceva. Acum cei doi soţi au o familie frumoasă, cu doi băieţi – Laurenţiu şi Damian, care le moştenesc talentul. Din păcate arta lor nu este sprijinită de autorităţile locale, care nu au pus nici măcar o pancartă în zonă, care să arate turiştilor care se îndreaptă spre staţiunea Băile Olăneşti că la Vlădeşti pot face cunoştinţă cu tainele olăritului şi cu doi maeştri cunoscuţi în domeniu.

Leave a Response