|vineri, aprilie 16, 2021
  • Follow Us!

Prăbuşirea 

La Ocnele Mari, istoria se repetă,

Prăbuşirea "controlată" de natură provoacă isteria autorităţilor

 Deşi alunecarea de la Ocnele Mari a scăzut în intensitate în ultimele două zile este clar că el continuă, ceea ce le dă în continuare fiori autorităţilor. Acestea au ajuns să se roage să îi ajute vremea, adică să vină mai repede îngheţul, astfel ca pământul care are tendinţa de a o lua la vale să se stabilizeze, măcar până al primăvară. La Ocnele Mari s-a deplasat atât ministrul economiei şi comerţului, Codruţ Sereş, cât şi ministrul mediului, Sulfina Barbu. Autorităţile s-au declarat optimiste şi au renunţat deocamdată la evacuarea celor 80 de persoane din zona calamitată. Cu toate acestea Sulfina Barbu a apreciat că nu ar fi rău să vină cât mai repede îngheţul, pentru a le lua o piatră de pe suflet. « Seismele din cavernă au scăzut în intensitate în ultimele zile, dar ele există încă. Nu ar fi rău să scadă temperaturile şi să vină îngheţul, pentru a se stabiliza terenul » – a spus ministrul. În acelaşi timp profesorul Forian Zamfirescu este în continuare optimist în ceea ce priveşte prăbuşirea controlată şi spune că de acum înainte nu vor mai avea loc astfel de alunecări. Până acum nu s-a renunţat la « Codul Galben ». Această măsură s-a luat începând cu data de 14 decembrie, de la ora 8,36 dimineaţa, când la Ocnele Mari s-a înregistrat o creştere bruscă a nivelului saramurii din digul de retenţie. De câteva luni a început prăbuşirea controlată a cavernei de saramură existentă în Câmpul II de Sonde Ţeica.
 
Calculele specialiştilor – contrazise de natură
 
Începând din luna septembrie, când a demarat efectiv prăbuşirea controlată de la Ocnele Mari angajaţii Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Vâlcea a monitorizat zilnic calitatea apelor de suprafaţă din aval de Ocnele Mari, respectiv din pârâul sărat şi râul Olt. Monitorizarea va fi intensificată în aceste zile, pentru a se lua măsurile corespunzătoare în cazul creşterii salinităţii apei peste limita admisă. Prăbuşirea înregistrată miercuri a avut loc exact într-o zonă unde echipa condusă de profesorul universitar Florin Zamfirescu se aştepta mai puţin. De la ora 9:00 şi până la ora 13:00 dimensiunile crăpăturii se triplaseră. De la amiază, Guvernul le-a acordat membrilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Vâlcea mână liberă pentru adoptarea oricăror măsuri care să împiedice producerea unui dezastru ecologic în zonă, ţinând cont de evoluţia rapidă a fenomenului de prăbuşire.
Anuţa Handolescu, prefectul de Vâlcea a convocat o şedinţă extraordinară în calitate de Preşedinte al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a membrilor Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă în cadrul grupului de asistenţă tehnică în timpul căreia s-au dispus măsuri de siguranţă. Prefectul a spus că nerespectarea măsurilor impuse de codul galben va atrage atragere răspundere penală pentru fiecare membru al comitetului pentru situaţii de urgenţă.
 
Localnicii de la Ocnele Mari – nemulţumiţi că nu mai pot circula în zonă
 
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, întrunit miercuri în şedinţa extraordinară a analizat punctual toate măsurile impuse de schimbarea codului verde în cod galben. Pe lângă planul de măsuri aprobat prin Ordinul Prefectului 258 din 11 mai 2005 – pentru gestionarea situaţiei au fost stabilite şi alte măsuri. „Se face în prezent monitorizarea permanentă strictă a calităţii apelor din aval de Ocnele Mari, astfel încât să nu existe influenţe negative asupra mediului şi a proceselor tehnologice de pe Platforma Chimică. Ca măsură preventivă, APAVIL şi ACVARIM vor pregăti varianta de alimentare cu apă potabilă a agenţilor economici de pe platformă. O altă măsură luată a fost interzicerea accesului oricăror persoane în zona de risc.” – a declarat directorul de cabinet al prefectului de Vâlcea, Carmen Constantinescu.
30 de familii (circa 100 de persoane) aflate în zona de risc maxim au fost deja alarmate, iar circulaţia a fost deviată încă de miercuri pe o rută ocolitoare, lucru care a produs nemulţumirea locuitorilor care se văd izolaţi. Zeci de oameni au mers ieri la Primărie să se plângă că pe drumul ocolitor, autobuzele nu vor mai circula, acuzând starea proastă a drumurilor. Situaţia s-a precipitat şi pentru că unul dintre autobuzele care fac curse în zonă a avut probleme la trecerea peste un podeţ improvizat.
Reprezentanţii Prefecturii, Consiliului Judeţean, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „General Magheru”, Ambulanţei şi Electricii Vâlcea monitorizează în continuare zona 24 de ore din 24. De asemenea, poliţia a fost solicitată pentru a dirija circulaţia în zonă.
 
Se încearcă evitarea poluării zonei
 
Autorităţile sunt preocupate acum de evitarea poluării mediului în zonă. Surplusul de saramură este deversat în continuare în Pârâul Sărat şi apoi în Olt, în limita a maximum un metru cub pe secundă. În acelaşi timp conducerea Hidroelectrica a deschis barajele din amonte. “A fost deschisă iniţial acumularea Râmnicu Vâlcea, apoi cele din Râureni şi Govora”, a precizat prefectul de Vâlcea, Anuţa Handolescu. Pentru a preîntâmpina o poluare cu saramura sau cât si cu produse petroliere care pluteau pe suprafaţa apei conducerea Direcţiei Generale Apele Române a luat toate măsurile, mai ales pentru a evita creşterea concentraţiei de cloruri. Profesorul Florian Zamfirescu a apreciat, însă să este posibil să mai existe în cavernă motorină care să iasă la suprafaţă şi să pună în pericol factorii de mediu.
 
Programul de ecologizare va fi adoptat după consultarea populaţiei
 
Prima prioritate a autorităţilor, după stoparea fenomenului de la Ocnele Mari va fi ecologizarea zonei. Au fost propuse până acum două variante : fie transformarea staţiunii Ocnele Mari într-una europeană, cu cel mai mare lac sărat de pe continent, fie acoperirea cavernei cu pământ şi pregătirea zonei pentru intrarea în circuitul agricol. Autorităţile spun că în primul rând vor fi consultaţi localnicii, iar măsurile vor fi luate în funcţie de dorinţele acestora. În funcţie de varianta aleasă se va elabora şi planul urbanistic general. Avem varianta de a crea un lac sărat ca zonă de agrement şi apoi de a dezvolta o staţiune balneoclimaterică sau de a acoperi zona cu pământ. În primul rând vom reabilita infrastructura din zonă, societatea Conversmin având alocată suma de 80 miliarde de lei vechi pentru 2006”, a menţionat ministrul Codruţ Şereş. « Pentru ecologizare este nevoie ca zona să rămână stabilă cel puţin un an », a afirmat profesorul Florian Zamfirescu. Pentru ecologizarea zonei ministrul Sulfina Barbu a cerut să se facă un plan clar de ecologizare a zonei, care să cuprindă şi un studiu de fezabilitate, după care vor fi identificat şi sursele de finanţare.
 
La Ocne va fi cel mai mare lac sărat din Europa
 
În cazul în care prăbuşirea controlată se va termina cu bine la Ocnele Mari va fi cel mai mare lac sărat din Europa. Prăbuşirea cavernei de saramură din Câmpul II de Sonde al Exploatării de Sare din Ocnele Mari a fost decisă în cursul anului trecut de o echipă de specialişti condusă de profesorul universitar Florian Zamfirescu, de la Facultatea de Geologie-Geodezie din Bucureşti. „Procesul de prăbuşire controlată a intrat într-o nouă etapă. Conform proiectului operaţiunea efectivă ar fi trebuit să se desfăşoare pe o perioadă cuprinsă între trei şi cinci luni. În toată această perioadă s-a lucrat aproximativ 30% din cât ar fi trebuit. Acest lucru nu ni se datorează nouă, ci faptului că nu putea fi preluată în întregime cantitatea de saramură care ar fi fost produsă în urma lucrărilor de foraj.“ – spunea profesorul Florian Zamfirescu înainte de începerea prăbuşirii. Potrivit specialiştilor, de la începutul operaţiunii de prăbuşire controlată s-au înregistrat sute de prăbuşiri subterane. Profesorul Zamfirescu a spus că nu exclude nici varianta prăbuşirii necontrolate a întregii caverne, situaţie în care volumul de saramură este preluat de digul construit în jurul lacului de retenţie. După ce se va termina această operaţiune va rezulta cel mai mare lac sărat din Europa, cu o suprafaţă de 15 hectare. Întreaga ecologizare va costa circa 500 de miliarde de lei. Cu această ocazie se întocmeşte şi un nou program de urbanism general al zonei. Complicata procedură tehnologică este executată de firma Flowtex. Ocnele Mari ar putea deveni în viitor una dintre cele mai căutate staţiuni europene.

Sănătatea localnicilor – monitorizată de Direcţia de Sănătate Publică
 
Starea de sănătate a alocalnicilor este monitorizată permanent de angajaţii Direcţiei de Sănătate Publică Vâlcea. Echipa direcţiei a identificat deja18 familii care se află în zona de risc maxim. Cele 66 de persoane din zona de risc maxim sunt monitorizate, ca şi alte 21 de familii – 62 de persoane care se află în zona de risc mediu şi 20 de persoane aflate în zona de risc minor. « Vom monitoriza permanent starea de sănătate a populaţiei, vom recolta probe de apă şi vom verifica condiţiile de cazare » – a precizat Adriana Gheniţă, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Vâlcea. În plus medicii de la dispensarul din localitate stau în permanenţă la dispoziţia localnicilor, iar în zonă se află permanent o ambulanţă.
 
Casele oamenilor de la Ţeica vor fi demolate sau transformate în locuinţe sociale
 
Casele în care au locuit familiile sinistrate de la Ocnele Mari, care sunt acum fie părăsite, fie ocupate abuziv de foştii proprietari sau de alte persoane care nu au unde dormi vor fi demolate cât de curând. Cele peste 100 de case care se află în această situaţie vor trece în patrimoniul local, după care vor fi demolate. Mai sunt, însă şi alte case care nu se află în imediata vecinătate a zonei de risc şi nu au structura de rezistenţă afectată. În cazul în care prăbuşirea controlată se va termina cu bine aceste case vor fi transformate în locuinţe sociale. În urma revărsărilor de saramură din anii 2001, 2002 şi 2004 zeci de familii din Ocnele Mari au fost nevoite să renunţe la casele lor. Nu mai puţin de 120 de familii au fost strămutate. Mulţi au fost mutaţi în cartierul construit special pentru ei la Copăcelu, dar au fost şi alţii, care au solicitat să fie despăgubiţi financiar pentru casele pierdute. De atunci însă atât vechii proprietari, cât şi hoţii au avut grijă să fure tot ce se putea din vechile case, astfel că majoritatea arată acum ca nişte ruine. Conducerea localităţii a luat măsura de a refolosi pe cât posibil materialele de construcţii care mai pot fi recuperate din structura caselor care vor fi demolate. Pentru trecerea caselor în patrimoniul localităţii a intervenit prefectul de Vâlcea, Anuţa Handolescu, printr-o adresă trimisă la Ministerul Economiei şi Comerţului
 „M-am săturat de priveliştea macabră care există în zona Ţeica din Ocnele Mari. Am făcut un proiect pe care l-am trimis la Bucureşti şi urmează să se dea o hotărâre de guvern în urma căreia să înceapă demolarea caselor“, a spus prefectul.  „Multe dintre vechile locuinţe ale oamenilor au ajuns în patru ani nişte ruine. Hoţii au furat tot. Sunt în jur de 2o de case care nu se află în zona de risc. Vom face evaluări şi, în cazul în care structura lor de rezistenţă nu a fost afectată le putem renova şi să le transformăm în locuinţe sociale.
Sinistraţii fără acte nu pot fi despăgubiţi
 
Nu toţi oamenii care au locuit în cătunul Ţeica şi-au primit până acum despăgubirile Deşi au trecut ani buni de la ultimul dezastru de la Ocnele Mari nici acum situaţia sinistraţilor nu a fost rezolvată în totalitate. Oamenii stau încă în tensiune. Pentru că sunt nemulţumite de banii primiţi drept despăgubire câteva familii din Ţeica refuză să-şi părăsească şi acum locuinţele, deşi zona în care se află este de risc maxim. La mai bine de patru ani de când a început dezastrul oamenii se tem că ar putea fi înghiţiţi de tonele de saramură care au umplut cavernele. În cazul unora dintre ei despăgubirile probabil că nici nu vor veni vreodată, deoarece nu toţi au acte cu care să dovedească faptul că terenurile sau locuinţele care au fost inundate le aparţineau de drept. „Sunt familii care au avut terenuri în Ţeica şi acre au murit între timp, iar urmaşii lor nu au toate actele pentru a dovedi că sunt proprietari, aşa că nu pot fi despăgubiţi. Printre cele 16 familii care nu pot fi despăgubite sunt însă şi oameni care au refuzat să primească banii de la guvern, pe motiv că locuinţele care le-au fost afectate au fost evaluate la preţuri foarte mici.“, a spus primarul de la Ocnele Mari, Gheorghe Radu.
 
Prăbuşirea controlată – o experienţă unică pentru autorităţi
 
Prăbuşirea controlată de la Ocnele Mari este un fenomen unic, experienţa nemaifiind încercată până acum nici înalte ţări. Autorităţile au fost optimiste încă de la început, considerând că vor pute aţine situaţia sub control. Până acum aşa s-a şi întâmplat, doar că de miercuri codul « Verde », care arăta că situaţia ar fi fost sub control s-a schimbat în « Cod Galben ». Conform planului iniţial caverna de la Ocne ar trebui să se prăbuşească bucată cu bucată şi să nu se surpe tot plafonul acesteia. Prăbuşirea controlată a minei este o soluţie unică în lume. Pentru a se evita un nou sinistru în cavernă a fost instalată o staţie antiseismică la care sunt conectate 12 sonde, care transmit orice activitate seismică din zonă. Problemele localnicilor din jurul câmpurilor de mină nu sunt însă rezolvate, deoarece în zonă mai sunt mine de sare care funcţionează după acelaşi principiu. Gheorghe Radu spune că situaţia poate scăpa de sub control oricând. “Este posibil ca efectele unor lucruri ce se petrec acum să afecteze negativ zona pentru cel puţin 50 de ani, din toate punctele de vedere”, a spus acesta.
Din cauza ezitării autorităţilor prăbuşirea controlată de la Ocnele Mari a fost amânată până acum de cel puţin patru ori. Specialiştii nu exclud riscul ca situaţia să scape de sub control.
În cazul în care ar da greş această operaţiune ar duce la inundarea întregii localităţi Ocnele Mari, iar viitura ar putea ajunge şi la Vâlcea, lucru care ar fi cu mult mai grav decât inundaţiile din 2001 şi 2004 provocate de prăbuşiri ale tavanului unor caverne mai mici. În caverna cea mare, asupra căreia sunt concentrate acum autorităţile s-a estimat că există în jur de 3 milioane de metri cubi de saramură. În cazul în care nu s-ar fi luat la timp măsuri de prăbuşire controlată exista pericolul ca tavanul cavernei SOCON din Câmpul II de Sonde Ţeica  să se prăbuşească singur în urma ploilor, iar atunci dezastrul ar fi fost mult mai mare faţă de cel înregistrat în anii trecuţi. Specialiştii au făcut iniţial o spărtură în tavanul cavernei care are un diametru de aproximativ 6 metri, după care s-au injectat în tavanul cavernei 350 de metri cubi de apă (saramură mult diluată) prin 10 tuburi în zona controlată. Autorităţile îi roagă în continuare pe localnici să nu intre în panică.
 
Plafonul cavernei –mai mare decât la primele estimări
 
Faţă de primele estimări făcute de specialişti s-a stabilit acum că dimensiunea primei porţiuni a plafonului cavernei – de sare şi steril este mai mare. „Dimensiunile fuseseră estimate la 70 de metri lungime şi 40 de metri lăţime. Porţiunea de teren care se va prăbuşi până la final va avea fiecare latură de 80 de metri lungime. Oamenii cred că ar trebui să stea liniştiţi.” – a apreciat Radu Renga, subprefectul de Vâlcea. Anuţa Handolescu, prefectul judeţului nu este, însă la fel de optimistă. Aceasta consideră că în cazul unei întorsături nefavorabile a situaţiei singurul sprijin poate veni de la Dumnezeu. „Doamne fereşte dacă vor apărea complicaţii Mă trec fiorii când mă gândesc la ce s-ar putea întâmpla. Să sperăm că abaterile constatate la ultimele măsurători nu se repetă şi în cazul delimitării zonei de risc. Vom primi constant înştiinţări în privinţa evoluţiei situaţiei. Suntem pregătiţi să intervenim în caz de urgenţa“, a spus prefectul.
 
Pagube de zeci de miliarde în 2001 şi 2004
 
Deşi a fost închisă din 1992, mina se sare de la Ocnele Mari din Câmpul 2 Ţeica a provocat pagube de zeci de miliarde de lei în anul 2001, când o parte din cavernă s-a prăbuşit, iar saramura a inundat peste 60 de gospodării. Dezastrul de la Ocnele Mari a început în septembrie 2001 şi s-a repetat în 2002. Pe 12 septembrie 2001 vârful dealului Ţeica s-a fisurat şi s-au scufundat două sonde. Un fluviu imens şi învolburat a pornit la vale. Craterul format iniţial avea aproximativ 300 de metri diametru, iar înălţimea malului superior care s-a prăbuşit avea 40 de metri. 30 de gospodării au fost inundate, dar nu s-au înregistrat pierderi de vieţi omeneşti. Pagubele estimate atunci au fost de 150 de miliarde de lei. După un an de la tragicul eveniment de la Ocnele Mari, în septembrie 2002 istoria s-a repetat, dar în altă zonă a localităţii. Coşmarul a revenit la una dintre sondele situate în zona Fagul Miului. Turla sondei 356 s-a prăbuşit şi patru gospodării au fost avariate. Atunci 200 de oameni au fost evacuaţi din zonă. Anul trecut, oraşul a fost invadat din nou de saramură după ce s-a mai prăbuşit o sondă. Apa sărată a trecut peste barajul de protecţie construit în satul Ţeica şi 50 de gospodării au fost afectate.
 
Extracţia sării la Ocne se face încă din neolitic
 
Primele lucrări ştiinţifice despre geologia zăcământului de sare de la Ocnele Mari datează din anul 1883, dar exploatarea sării se realiză în zonă încă din perioada neolitică. Estimarea a fost făcută după uneltele găsite în zonă. Aşezarea Ocnele Mari este cunoscută de pe vremea lui Decebal ca fiind cel mai mare centru de extracţie a sării din zonă. În timpul ocupaţiei romane s-a construit în acest loc un castru pentru exploatarea şi apărarea zăcămintelor de sare, de unde, chiar şi după plecarea romanilor s-a extras în continuare sare în folosul obştii. În evul mediu exploatarea sării a devenit monopol domnesc şi Mircea cel Bătrân a plătit cu bolovani de sare construirea cetăţii Giurgiu. Prima gură de mină (ocnă) s-a săpat la începutul secolului al XVII-lea la Cărpiniş, apoi a fost făcută o alta, care s-a prăbuşit, creându-se un lac sărat numit "din brazi". A urmat cea de pe proprietatea Eforiei Spitalelor Civile. În 1837 au fost săpate 5 puţuri în formă de clopot pentru extracţia sării, iar 10 ani mai târziu domnitorul Gheorghe Bibescu modernizează exploatarea, introducând sistemul de camere cu profil ogival. Accesul se făcea prin două puţuri echipate cu crivace, iar pentru drenajul apelor se săpau puţuri de drenaj. Exploatarea în mina de la Ocnele Mari, cunoscută ca "ocna sistematică" a durat până în 1895, când lucrările de extracţie s-au mutat în mina Sfântul Ioan cel Nou, dotată cu prima maşină de extracţie cu aburi din ţară. Lucrările se executau în camere în formă de clopot. Din anul 1933 a început săparea puţului la mina "1 Mai", din care s-au deschis camere cu profil trapezoidal, iar în 1959 intră în exploatare câmpurile de sonde pentru alimentarea cu saramură a platformei de produse sodice Govora, în unele lucrându-se şi astăzi.
 
 

Leave a Response