|vineri, aprilie 26, 2019
  • Follow Us!

Expoziție inedită de tipărituri georgiene la Biblioteca Județeană Antim Ivireanul din Râmnicu-Vâlcea 

dsc_9729

Facsimile și cărți vechi, tipărite în limba georgiană la Tiflis (Tbilisi de azi) de către Mihail Ștefanovici – ucenicul Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul, au fost expuse miercuri, 10 aprilie, în Aula mare a Bibliotecii Județene Antim Ivireanul din Râmnicu-Vâlcea. La vernisajul expoziției au participat ambasadorul Georgiei la București, reprezentanți ai Arhiepiscopiei Râmnicului și ai autorităților de stat, centrale și locale, oameni de cultură și elevi de la școli din municipiu.

Expoziția, intitulată „Prima tipografie georgiană – izvorul relațiilor georgiano-române”, a fost organizată la Râmnicu-Vâlcea cu menirea să celebreze relațiile culturale, religioase și diplomatice între cele două țări, începute acum peste 300 de ani de Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul, mitropolitul Țării Românești, și regele Vahtang al VI-lea.

Moderatorul evenimentului cultural a fost managerul Bibliotecii Județene Antim Ivireanul Vâlcea, conf. univ. dr. Remus Grigorescu.

„Expoziția aduce în prim plan bijuterii ale artei tiparului georgian și o serie de facsimile care înfățișează texte, gravuri și ornamente tipografice din două lucrări tipărite de Mihail Ștefanovici, ucenicul lui Antim Ivireanul, trimis în Georgia pentru a traduce și a transmite meșteșugul tiparului. Consider că vernisarea acestei expoziții astăzi, la Biblioteca Județeană Vâlcea, unde dăinuie spiritul lui Antim Ivireanul, are menirea de a consolida și a deschide noi perspective de colaborare dintre cele două state. Doresc să mulțumesc oaspeților pentru donația de carte pe care au făcut-o Bibliotecii, îmbogățind fondul nostru de carte cu volume reprezentative pentru cultura și civilizația georgiană”, a precizat managerul Bibliotecii Județene Vâlcea, conf. univ. dr. Remus Grigorescu.

Din partea Arhiepiscopiei Râmnicului, a participat părintele Ștefan Zară, consilier eparhial al Sectorului cultural și comunicații media, care a transmis cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie. În cuvântul prezentat a fost evidențiată personalitatea Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul.

„Unul dintre ierarhii paradigmatici ai Bisericii noastre pentru apărarea dreptei credințe a fost mitropolitul Țării Românești, fost și episcop al Râmnicului pentru aproape trei ani (1705-1708), Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul. Deși străin de ţara, de limba neamului românesc şi de obiceiurile pământului, Sfântul Antim Ivireanul a ştiut să se apropie atât de mult de sufletul poporului, de credinţa și de limba lui şi de toată zestrea strămoșească a acestuia, încât a reușit nu doar să tipărească în slove românești, ci să fie și făuritor de frumosul grai al limbii române și un mare apărător al tradițiilor acestui popor binecuvântat de Dumnezeu.

Întreaga sa activitate ca ierarh al Bisericii Ortodoxe se poate rezuma la lucrarea de tipărire a Cuvântului lui Dumnezeu în inimile credincioșilor, străduindu-se, cu timp și fără timp, să-l înalțe pe om la Dumnezeu. Spre aceasta s-a folosit atât de cuvântul rostit în predicile sale insuflate de Dumnezeu, de cuvântul scris în cărțile sale, tipărite prin propriul efort, dar și de cuvântul zugrăvit în culoare, fiind un iscusit pictor de icoane. Moartea sa mucenicească, îndurată pentru că s-a ridicat împotriva asupririi otomanilor, care vor impune schimbarea domniilor pământene cu cele fanariote în Țările Române extracarpatice, a desăvârșit lucrarea sa mărturisitoare, dovedind că ceea ce a învățat el prin cuvinte nu a fost simplă glăsuire, ci cuvinte izvorâte din harul lui Dumnezeu ce sălășluia în inima lui”, se arată în cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie.

De asemenea, Chiriarhul Râmnicului a reliefat rodnica lucrare cultural-religioasă a sfântului ierarh pentru cultura românească și georgiană.

„Despre ascultarea sa asumată ca episcop al Râmnicului vorbește lămurit ucenicul Sfântului Antim, ipodiaconul Mihail Iştvanovici, în Prefaţa închinată dascălului său şi aşezată în fruntea Molitfelnicului pe care l-a tipărit la Râmnic, în anul 1706: «Aici în ţara noastră nu ca acel egiptenesc Faraon, ci cel blând asemenea lui David, prea luminatul, zic, şi înălţatul nostru stăpân şi domn Constantin Brâncoveanu Voievod, aflându-te şi văzându-te pre iubirea ta de Dumnezeu, şi cercetându-ţi ascuţita minte, te-au aflat vrednic şi iscusit nu întru dezlegări de visuri […], ci întru vederoasă şi apucătoare de mână lucruri, carele văzându-le şi cu mintea pricepându-le minunatul acesta domn, au zis: au doară vom afla om ca acesta?»

Sfântul Antim Ivireanul, ca episcop al Râmnicului, a fost cel care a ridicat cultura râmniceană la o înflorire pe care nu o mai cunoscuse până atunci, prin aducerea tipografiei la Râmnic, ce va face din orașul Râmnicu-Vâlcea capitala cărții tipărite.

El a fost cel care a pus bazele curentului cultural al şcolii râmnicene, curent ce va lucra pentru afirmarea culturală şi spirituală, dar şi pentru exprimarea identităţii naţionale româneşti.

Cât a păstorit Eparhia Râmnicului, Sfântul Antim a tipărit 9 cărţi, cea mai importantă fiind Tomul bucuriei, cu aproape 800 de pagini, cuprinzând cinci lucrări polemice de apărare a credinței ortodoxe în fața prozelitismului venit din partea apusenilor.

Prima tipografie din Georgia a fost realizată de către Sfântul Antim Ivireanul la rugămintea regelui Vahtang al VI-lea, rugăminte transmisă prin patriarhul Ierusalimului Hrisant Notaras. Materialul tipografic gruzin, poansoanele și matrițele au fost confecționate cu cheltuiala domnitorului Constantin Brâncoveanu, la Râmnic, de către Sfântul Antim Ivireanul în anii petrecuți aici ca episcop .

Echipa de tipografi care au însoțit tiparnița realizată la Râmnic a fost condusă de către ucenicul său Mihai Ștefan (Iștvanovici). Tipografia a fost așezată la Tbilisi, unde Mihai Ștefan și echipa lui au tipărit, într-o primă fază a activității sale în Georgia, între anii 1709-1711, un număr de 10 cărți cu conținut liturgic și de învățătură. După călătoria lui Mihail Ștefan, din anul 1712 în Olanda, unde se perfecționează în arta tipăritului, acesta se întoarce în Georgia, unde activitatea tipografică este continuată de către el și ucenicii lui până în anul 1722, când tipografia este distrusă de către otomani”, a mai precizat Părintele Arhiepiscop Varsanufie în cuvântul transmis.

Alocuțiuni au mai susținut domnul Mirian Khositashvili, director adjunct al Bibliotecii Naționale Parlamentare din Georgia; domnul Zaal Abashidze, director al Centrului Național de Manuscrise din Georgia; Excelența Sa, domnul Nikoloz Nikolozishvili, ambasadorul Georgiei la București.

„Lucrările înaintașilor au format o cultură care ne unește și ne obligă astăzi foarte mult la noi și noi idei de cooperare. Trebuie să continuăm și să dezvoltăm relațiile noastre, pentru că numai în acest fel le putem mulțumi și cinsti memoria lor. Copiii noștri trebuie să știe că astfel de oameni curajoși, precum Antim, Constantin Brâncoveanu, Vahtang, Mihail Ștefanovici au luminat popoarele noastre în acele timpuri în care inamicul comun, sub amenințarea pedepsei cu moartea, a interzis lucrarea tipografică”, a precizat domnul Nikoloz Nikolozishvili, ambasadorul Georgiei la București.

În debutul expoziției „Prima tipografie georgiană – izvorul relațiilor georgiano-române”, Corul Seminarului Teologic Ortodox Sfântul Ierarh Nicolae din Râmnicu-Vâlcea, dirijat de pr. Siluan Dumitru Scurtu, a interpretat câteva cântări bisericești. Evenimentul cultural a fost organizat de Ambasada Georgiei la București, Biblioteca Națională Parlamentară din Georgia, Centrul Național de Manuscrise din Georgia și Biblioteca Județeană Antim Ivireanul Vâlcea.

Leave a Response