|luni, iunie 24, 2019
  • Follow Us!

Bistriţa vâlceană în faţa unei noi Renaşteri 

Manastirea_Bistrita-Valcea-vedere_de_ansamblu

 

Boierilor Craioveşti de la Bistriţa vâlceană, lavră celebră prin vocaţia ei de Universitate Ortodoxă a mijlocului Evului Mediu balcanic, lavră azi deopotrivă boierească şi voievodală prin ocrotirea în acelaşi lăcaş de veci a osemintelor lui Barbu Craiovescu – Călugărul Pahomie şi ale Domnului Moise Vodă. Lăcaş în care, azi, luminată parcă de o rază divină, străluceşte nefiresc de albă, piatra tombală, şlefuită cu mâna, pusă de Arhiepiscopul Râmnicului, dr.Varsanufie, lavra aceasta se află în faţa unor proiecte de reîntinerire şi de îmbogăţire spirituală, purtând pecetea ierarhului pomenit mai înainte. Mănăstirea a fost – cum spuneam – o celebră Universitate Ortodoxă în care a studiat viitorul învăţat Domn Neagoe Basarab, care şi-a sărbătorit şi nunta aici cu Despina Doamna.

Nu insist în această filă de calendar al jurnalului meu asupra arhicunoscutei istorii a aşezământului, străduindu-mă numai să relev începuturile noii Renaşteri viu grăitoare pentru un muzeu impresionant şi prin arhitectura interioarelor sale cu trimitere la ideea de cetate, ci prin prezenţa emoţionantă a unei vechi copii din veac a Tiparniţei lui Gutenberg, care a lucrat – tiparniţa, zic – în spaţiul vâlcean şi la Govora mănăstirească , de asemenea, importantă vatră de cultură cu contribuţii remarcabile la consacrarea spiritualităţii şi civilizaţiei naţionale şi să ne gândim la Pravila de la Govora, primul tratat de drept românesc care se învaţă şi azi în facultăţile de profil. Muzeul este bogat apoi şi prin relicvele numeroase, argumente ale slujirii în biserica creştin – ortodoxă şi prin cărţi vechi. Muzeul este precedat de un pangar bogat, foarte bogat, oferind argumentele unei librării reprezentative pentru doctrina ortodoxă, dar şi colecţii întregi de icoane care fac interesul miilor de credincioşi care asaltează Bistriţa vâlceană în fiecare zi, ca şi când în fiecare zi ar fi o sărbătoare.

În plină desfăşurare se află pictarea unei Trapeze care, încă de pe acum, se arată a fi o operă de artă fermecătoare, după cum culoare întregi din spaţiul arhitectural de cetate al mănăstirii sunt pregătite şi ele spre a fi pictate şi ele somptuos. Aş vrea să observ grija şi devotamentul cu care cele peste 60 de maici şi conducerea lor tănără le acordă moralei de a sta, ea, Biserica, cea dintâi, binevoitor spre credincioşi şi în întâmpinarea lor. Sigur, Moaştele Sfântului Grigore Decapolitul făcătoare de minuni, donaţia Boierilor Craioveşti şi o icoană de asemenea făcătoare de minuni – copie tulburătoare a originalului de la Muntele Athos – sunt azi vestite, dar sunt dator să evoc şi faptul că în Pronaus se află pictat şi portretul Domnului Barbu Ştirbei sub domnia căruia a fost întinerită iar Bistriţa, unde luminatul voievod a ridicat şi un palat de vară din care au rămas temeliile Foişorului Doamnei.

Portretul acesta al lui Barbu Ştirbei a fost pictat de o pictoriţă franceză, iar originalul, pe pânză, se află la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde a stat în biroul lui Ion Ghica din Teatrul cel Mare şi până în timpul directoratului lui Liviu Rebreanu, de unde a fost scos şi trimis în magazia muzeului, de unde l-am adus în timpul direcţiei mele în birou pentru ca, după plecarea mea, să fie trimis iar în magazie. Înaltul Arhiereu dr.Varsanufie a întinerit Palatul Episcopului Vartolomeu, episcop cărturar, palat în care a fost izolat o vreme de către Carol al II-lea, generalul pe atunci Ion Antonescu. Tot dr.Varsanufie a creat şi spaţiul consacrat lui Barbu Craiovescu şi Galeria Portretelor maicilor celebre, stareţe de la Bistriţa, în frunte cu Olga Gologan.

Aici, în această aripă, se află şi savantul atelier de pictură al icoanelor bistriţene, unicat în spaţiul nostru ortodox. Între proiectele numeroase care consacră noua Renaştere a Bistriţei se află şi procesul tipăririi unor cercetări de istorie a spiritualităţii creştin ortodoxe româneşti, precum şi lucrări de amenajare a aleii care duce la Mănăstire şi care va fi străjuită de arbori ornamentali şi lucrări de zidire, venind să reconstituie Foişorul Doamnei şi Palatul de vară al voievodului Barbu Ştirbei. Important în universul acestui aşezământ monahal este, astăzi, spiritul viu, dinamic, cuceritor prin generozitatea lui şi emoţionant chemător la rugăciune. În curând, sub îndrumarea dr. Varsanufie, arhiepiscopul Râmnicului, vor începe filmările la un documentar privind întreaga istorie a acestei, pe bună dreptate socotită, Universitate creştin-ortodoxă, aşa cum a intrat aceasta în legendă. Şi aşa cum se cuvine să rămână.

Dinu Sararu (Adevarul.ro)

 

Leave a Response