|joi, mai 24, 2018
  • Follow Us!

Creştinismul – cea mai persecutată religie 

crestinism-persecutie-13_w1000_h625_q100

Creştinismul – cea mai persecutată religie

Catalin Sturza (adevarul.ro)

 

marea de cancanuri şi încăierări politice dâmboviţene a trecut cu totul neobservat un raport publicat de organizaţia ACN International (Aid the Church in Need) şi preluat de Newsweek în luna aprilie: persecuţia creştinilor şi genocidul împotriva creştinilor sunt mai rele decât oricând în istorie, iar creştinismul este cea mai persecutată religie a lumii. DE

„În privinţa numărului de oameni care sunt implicaţi, a gravităţii crimelor comise şi a impactului acestora, este clar că persecuţia creştinilor este, astăzi, mai rea decât oricând în istorie. Nu numai că creştinii sunt mai persecutaţi decât oricare alt grup religios, dar din ce în ce mai mult creştini sunt supuşi la cele mai rele forme de persecuţie”, arată raportul ACN. Sunt monitorizate 13 ţări – China, Egipt, Eritreea, India, Iran, Irak, Nigeria, Coreea de Nord, Pakistan, Arabia Saudită, Sudan, Siria şi Turcia, între anii 2015 şi 2017.

Doar în anul 2016, în aceste 13 ţări fost supuşi unor forme de persecuţie între 200 000 şi 600 000 de oameni.

Câteva fapte: În Irak, exodul creştinilor este atât de grav, încât una dintre cele mai vechi comunităţi creştine din lume va dispărea, foarte probabil, în următorii trei ani, dacă situaţia nu se va îmbunătăţi în mod dramatic. Acelaşi exod ameninţă supravieţuirea creştinilor în multe regiuni ale Siriei, inclusiv în Aleppo, care găzduia, până nu demult, cea mai mare comunitate creştină din Orientul Mijlociu. Guvernele occidentale şi Organizaţia Naţiunilor Unite nu le-au oferit creştinilor ajutorul de urgenţă de care aveau nevoie în Irak şi în Siria, în timp ce genocidul lua amploare.

Dacă organizaţiile creştine şi ale organizaţii private nu ar fi intervenit, creştinismul ar fi dispărut deja, foarte probabil, din Irak şi din multe părţi din Orientul Mijlociu. Gruparea teroristă Boko Haram, afiliată Isis, comite, aproape zilnic, atentate împotriva creştinilor în Nigeria de Nord – atentate despre care nu citim, aproape niciodată, în presa occidentală.

În Sudan, guvernul a ordonat ca toate bisericile creştine să fie distruse, iar cei care atacă sau ucid creştini nu sunt traşi în nici un fel la răspundere în faţa legii, în majoritatea cazurilor. În India, persecuţia a crescut exponenţial după 2014, după venirea la putere a grupării naţionaliste hinduse Bharatiya Janata Party (BJP) condusă de prim-ministrul Narendra Mod.

În Arabia Saudită, singurul motiv pentru care situaţia creştinilor nu s-a înrăutăţit e pentru că este greu să-şi imagineze cineva cum această situaţie ar putea să devină mai rea decât este deja. Raportul îl acuză, de altfel, pe preşedintele Donald Trump că nu a tras la răspundere Arabia Saudită pentru aceste atrocităţi.

Iar în Coreea de Nord, „atrocităţile de nedescris” comise împotriva creştinilor includ moartea prin înfometare, avorturile impuse, crucificarea creştinilor deasupra unui foc şi călcarea lor cu compresorul.

Şi trei exemple: Un pastor creştin din India a intrat în comă după ce a fost atacat şi bătut de extremişti aparţinând unei grupări hinduse. Înainte de a-şi pierde cunoştinţa, pastorul le-a spus poliţiştilor că atacul a fost motivat de ura religioasă. „Nu trebuie să vii în satul nostru să te rogi. Să nu mai intri niciodată în satul nostru”, i-au spus cei care l-au bătut.

În Nigeria, o femeie creştină a fost ucisă în bucătăria propriei case, în noaptea de Paşte a anului 2017. Atacul a pornit în biserica catolică Sfântul Ioan, din oraşul Asso, unde au fost atacaţi creştinii care participau la slujba Învierii Domnului; teroriştii au urmărit-o pe tânăra femeie până în propria casă, unde au ucis-o.

Alţi 12 creştini au fost omorâţi în aceeaşi noapte. Totul s-a petrecut sub ochii armatei nigeriene, care nu a intervenit în nici un fel. În capitala Egiptului, Cairo, cel puţin 29 de oameni au fost ucişi şi alţi 50 au fost răniţi, în decembrie 2016, când un terorist s-a detonat în timpul Liturghiei de Duminică, în Biserica coptă Sfinţii Petru şi Pavel. Atacul a fost revendicat de ISIS, care a scris apoi pe Facebook că vor urma şi alte atacuri de acest fel împotriva „oricărui necredincios şi apostat de pretutindeni”. Patru luni mai târziu, în aprilie 2014, în Duminica Floriilor, alte două biserici copte au fost atacate, în Alexandria şi Tanta. Au murit alţi 44 de oameni, şi peste 120 au fost răniţi.

Prea creştini pentru liberalii şi progresiştii occidentali; prea străini pentru conservatorii occidentali – mai nimeni nu vorbeşte, niciodată, despre tragedia prin care trec aceşti oameni, teoretic fraţi ai noştri întru credinţă, în ţări în care e comasată mai mult de jumătate din populaţia lumii.

Catalin Sturza (adevarul.ro)

 

marea de cancanuri şi încăierări politice dâmboviţene a trecut cu totul neobservat un raport publicat de organizaţia ACN International (Aid the Church in Need) şi preluat de Newsweek în luna aprilie: persecuţia creştinilor şi genocidul împotriva creştinilor sunt mai rele decât oricând în istorie, iar creştinismul este cea mai persecutată religie a lumii. DE

„În privinţa numărului de oameni care sunt implicaţi, a gravităţii crimelor comise şi a impactului acestora, este clar că persecuţia creştinilor este, astăzi, mai rea decât oricând în istorie. Nu numai că creştinii sunt mai persecutaţi decât oricare alt grup religios, dar din ce în ce mai mult creştini sunt supuşi la cele mai rele forme de persecuţie”, arată raportul ACN. Sunt monitorizate 13 ţări – China, Egipt, Eritreea, India, Iran, Irak, Nigeria, Coreea de Nord, Pakistan, Arabia Saudită, Sudan, Siria şi Turcia, între anii 2015 şi 2017.

Doar în anul 2016, în aceste 13 ţări fost supuşi unor forme de persecuţie între 200 000 şi 600 000 de oameni.

Câteva fapte: În Irak, exodul creştinilor este atât de grav, încât una dintre cele mai vechi comunităţi creştine din lume va dispărea, foarte probabil, în următorii trei ani, dacă situaţia nu se va îmbunătăţi în mod dramatic. Acelaşi exod ameninţă supravieţuirea creştinilor în multe regiuni ale Siriei, inclusiv în Aleppo, care găzduia, până nu demult, cea mai mare comunitate creştină din Orientul Mijlociu. Guvernele occidentale şi Organizaţia Naţiunilor Unite nu le-au oferit creştinilor ajutorul de urgenţă de care aveau nevoie în Irak şi în Siria, în timp ce genocidul lua amploare.

Dacă organizaţiile creştine şi ale organizaţii private nu ar fi intervenit, creştinismul ar fi dispărut deja, foarte probabil, din Irak şi din multe părţi din Orientul Mijlociu. Gruparea teroristă Boko Haram, afiliată Isis, comite, aproape zilnic, atentate împotriva creştinilor în Nigeria de Nord – atentate despre care nu citim, aproape niciodată, în presa occidentală.

În Sudan, guvernul a ordonat ca toate bisericile creştine să fie distruse, iar cei care atacă sau ucid creştini nu sunt traşi în nici un fel la răspundere în faţa legii, în majoritatea cazurilor. În India, persecuţia a crescut exponenţial după 2014, după venirea la putere a grupării naţionaliste hinduse Bharatiya Janata Party (BJP) condusă de prim-ministrul Narendra Mod.

În Arabia Saudită, singurul motiv pentru care situaţia creştinilor nu s-a înrăutăţit e pentru că este greu să-şi imagineze cineva cum această situaţie ar putea să devină mai rea decât este deja. Raportul îl acuză, de altfel, pe preşedintele Donald Trump că nu a tras la răspundere Arabia Saudită pentru aceste atrocităţi.

Iar în Coreea de Nord, „atrocităţile de nedescris” comise împotriva creştinilor includ moartea prin înfometare, avorturile impuse, crucificarea creştinilor deasupra unui foc şi călcarea lor cu compresorul.

Şi trei exemple: Un pastor creştin din India a intrat în comă după ce a fost atacat şi bătut de extremişti aparţinând unei grupări hinduse. Înainte de a-şi pierde cunoştinţa, pastorul le-a spus poliţiştilor că atacul a fost motivat de ura religioasă. „Nu trebuie să vii în satul nostru să te rogi. Să nu mai intri niciodată în satul nostru”, i-au spus cei care l-au bătut.

În Nigeria, o femeie creştină a fost ucisă în bucătăria propriei case, în noaptea de Paşte a anului 2017. Atacul a pornit în biserica catolică Sfântul Ioan, din oraşul Asso, unde au fost atacaţi creştinii care participau la slujba Învierii Domnului; teroriştii au urmărit-o pe tânăra femeie până în propria casă, unde au ucis-o.

Alţi 12 creştini au fost omorâţi în aceeaşi noapte. Totul s-a petrecut sub ochii armatei nigeriene, care nu a intervenit în nici un fel. În capitala Egiptului, Cairo, cel puţin 29 de oameni au fost ucişi şi alţi 50 au fost răniţi, în decembrie 2016, când un terorist s-a detonat în timpul Liturghiei de Duminică, în Biserica coptă Sfinţii Petru şi Pavel. Atacul a fost revendicat de ISIS, care a scris apoi pe Facebook că vor urma şi alte atacuri de acest fel împotriva „oricărui necredincios şi apostat de pretutindeni”. Patru luni mai târziu, în aprilie 2014, în Duminica Floriilor, alte două biserici copte au fost atacate, în Alexandria şi Tanta. Au murit alţi 44 de oameni, şi peste 120 au fost răniţi.

Prea creştini pentru liberalii şi progresiştii occidentali; prea străini pentru conservatorii occidentali – mai nimeni nu vorbeşte, niciodată, despre tragedia prin care trec aceşti oameni, teoretic fraţi ai noştri întru credinţă, în ţări în care e comasată mai mult de jumătate din populaţia lumii.

Leave a Response