|vineri, octombrie 20, 2017
  • Follow Us!

Comisia Europeană trimite României un AVERTISMENT DUR pentru ca nu a realizat conditii minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi 

COMISIA EUROPEANA - BRUXELLES

Comisia Europeană a transmis miercuri, României, cinci decizii care includ două scrisori de punere în întârziere şi trei avize motivate în următoarele domenii: piaţa unică digitală, mediu, mobilitate şi transporturi

Comisia Europeană trimite României cinci AVERTISMENTE de întârziere a transpunerii unor directive

În cadrul pachetului lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, cele referitoare la România includ: o scrisoare de punere în întârziere privind analizarea regulată a pieţelor de telecomunicaţii relevante, o scrisoare de punere în întârziere referitoare la adoptarea de hărţi acustice şi de planuri de acţiune pentru zgomotul ambiental, un aviz motivat referitor la transpunerea normelor privind instalarea infrastructurii pentru combustibilii alternativi, un aviz motivat privind transpunerea normelor referitoare la pungile din plastic subţiri utilizate pentru transport şi un aviz motivat legat de măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină.

Prima decizie a Comisiei Europene se referă la „Analizarea, la timp, a pieţelor de telecomunicaţii relevante”. Autorităţile naţionale de reglementare trebuie să efectueze, la fiecare trei ani, analize ale pieţelor de telecomunicaţii care fac obiectul reglementării UE, în temeiul cadrului juridic actual (Directiva 2002/21/CE), şi să notifice Comisiei Europene măsurile corespunzătoare.

Belgia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România, Slovenia şi Spania nu au informat Comisia în legătură cu analizele lor în acest sens. Prin urmare, Comisia a decis, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere, să solicite acestor şapte ţări să efectueze, fără întârziere, analizele necesare ale pieţelor de telecomunicaţii relevante, şi să informeze Comisia în intervalul de timp stabilit de legislaţia UE relvantă. Pentru toate cele şapte cazuri, întârzierile depăşesc cu mult o perioadă de cinci ani. Cele 7 state membre vizate au la dispoziţie două luni pentru a răspunde.

Prin pachetul său lunar de decizii de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE. Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al companiilor.

A doua decizie a Comisiei Europene se referă la adoptarea de hărţi acustice şi planuri de acţiune privind zgomotul ambiental.
România, Cipru, Germania şi Slovenia trebuie să respecte dispoziţiile esenţiale ale Directivei privind zgomotul (Directiva 2002/49/CE). Acestea prevăd obligaţia statelor membre de a adopta hărţi acustice care să prezinte expunerea la zgomot în aglomeraţii urbane mai mari, precum şi de-a lungul căilor ferate principale, al drumurilor principale şi în preajma aeroporturilor mari.
Aceste hărţi servesc ulterior ca bază pentru definirea măsurilor din planurile de acţiune privind zgomotul ambiental provocat de traficul rutier, feroviar şi aeroportuar, deoarece acesta este a doua cauză de deces prematur, după poluarea atmosferică.
În ceea ce priveşte Germania, mai trebuie elaborate multe planuri de acţiune pentru aglomeraţiile urbane, drumuri şi aeroporturi principale, în pofida progreselor realizate începând din septembrie 2016. În cazul Sloveniei, Comisia consideră că nu s-au înregistrat suficiente progrese începând cu septembrie 2016. Nu au fost încă elaborate planuri de acţiune pentru două aglomeraţii urbane, şi nici pentru drumurile şi căile ferate principale, iar planul de acţiune învechit privind drumurile şi căile ferate principale situate în afara aglomeraţiei urbane Ljubljana nu a fost revizuit. Prin urmare, Comisia a decis să trimită un aviz motivat Germaniei şi Sloveniei. Aceste ţări au la dispoziţie două luni pentru a răspunde.

Cipru şi România nu au adoptat încă toate hărţile acustice şi planurile de acţiune în materie de zgomot pentru aglomeraţiile urbane şi pentru drumurile principale, iar în cazul României, deficienţa vizează şi principalele căi ferate situate în afara aglomeraţiilor. Prin urmare, Comisia a decis să trimită Ciprului şi României o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să îndeplinească, în termen de două luni, obligaţiile principale prevăzute de Directiva privind zgomotul.

A treia decizie a Comisiei Europene vizează „Transpunerea normelor privind infrastructura pentru combustibili alternativi”
Potrivit solicitării transmise miercuri de Comisia Europeană, Bulgaria, Danemarca, Estonia, Franţa, Lituania, Malta, Polonia, România şi Suedia trebuie să transpună integral normele UE privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi (Directiva 2014/94/UE). Principalul obiectiv al directivei este de a stabili un cadru comun pentru instalarea la scară largă a infrastructurii pentru combustibili alternativi în Europa. Acest lucru este esenţial pentru a reduce dependenţa de petrol a transporturilor, pentru a atenua impactul lor asupra mediului şi, prin urmare, pentru a consolida poziţia de lider a Europei în combaterea schimbărilor climatice. Directiva stabileşte cerinţe minime privind construirea de infrastructuri pentru combustibilii alternativi, inclusiv de puncte de reîncărcare pentru vehiculele electrice şi de puncte de realimentare cu gaze naturale şi hidrogen.

Directiva trebuia să fie pusă în aplicare până la data de 18 noiembrie 2016, cel târziu. Cu toate acestea, statele membre menţionate au comunicat doar parţial Comisiei măsurile de transpunere a directivei în legislaţia naţională. Cele 9 state membre au la dispoziţie două luni pentru a notifica Comisiei măsurile respective; în caz contrar, Comisia poate decide să trimită cazul în faţa Curţii de Justiţie a UE.

A patra decizie a Comisiei Europene are în vedere „Transpunerea normelor privind pungile din plastic subţiri”.
Comisia a solicitat, miercuri, României şi Croaţiei, să finalizeze transpunerea legislaţiei UE în materie de deşeuri în legislaţia lor naţională, respectiv a Directivei (UE) 2015/720 privind pungile de plastic).
În vederea soluţionării problemelor legate de risipirea resurselor şi abandonarea deşeurilor, statele membre trebuiau să adopte, până la 27 noiembrie 2016 măsuri pentru a reduce consumul de pungi din plastic subţiri pentru transport, conform dispoziţiilor Directivei pe această temă. Normele prevăd obligaţia statelor membre de a realiza acest lucru prin stabilirea unui preţ pentru pungile în cauză şi/sau prin introducerea unor obiective naţionale de reducere.
Guvernele naţionale au la dispoziţie o serie de măsuri pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord. Printre acestea se numără instrumente economice, cum ar fi taxele sau redevenţele. O altă opţiune este introducerea unor obiective naţionale de reducere: astfel, statele membre trebuie să se asigure că nu se consumă mai mult de 90 de pungi pe cap de locuitor pe an, până la sfârşitul anului 2019. Până la sfârşitul anului 2025, acest număr trebuie redus până la maximum 40 de pungi de persoană. Ambele obiective pot fi atinse fie prin măsuri obligatorii, fie prin acorduri cu sectoarele economice. Este, de asemenea, posibil să se interzică pungile din plastic, cu condiţia ca aceste interdicţii să nu depăşească limitele stabilite de directivă pentru a menţine libera circulaţie a mărfurilor în interiorul pieţei unice europene.
Comisia verifică cu prioritate dacă statele membre şi-au îndeplinit obligaţia de a transpune directiva. În acest context, ea a transmis un aviz motivat Croaţiei şi României pentru neîndeplinirea obligaţiei de a notifica măsurile luate. Cele două state membre au la dispoziţie două luni pentru a răspunde la avizul motivat. În absenţa unui răspuns satisfăcător în acest interval, Comisia poate trimite statele membre respective în faţa Curţii de Justiţie a UE.

A cincea decizie a Comisiei Europene vizează „Măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină”
România a primit, miercuri, un aviz motivat pentru neîndeplinirea obligaţiei de a comunica măsurile de reducere a emisiilor de vapori de benzină în conformitate cu normele UE privind calitatea aerului (Directiva 2014/99/UE a Comisiei). Directiva reprezintă un instrument esenţial pentru protejarea sănătăţii umane şi a mediului prin limitarea emisiilor de compuşi organici volatili din benzină în atmosferă.
Statele membre trebuiau să transpună o modificare a directivei respective până la data de 13 martie 2016. România nu a notificat până în prezent instrumentele juridice care transpun în legislaţia naţională dispoziţiile privind testarea sistemelor de recuperare a vaporilor de benzină. Prin urmare, Comisia a trimis un aviz motivat, iar autorităţile române au la dispoziţie două luni pentru a răspunde. În absenţa unui răspuns satisfăcător în acest termen, Comisia poate trimite România în faţa Curţii de Justiţie a UE.

Principalele decizii adoptate de Comisie în luna octombrie includ 29 de scrisori de punere în întârziere, 29 de avize motivate şi 4 trimiteri în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Totodată, Comisia a decis închiderea a 133 de cazuri în care diferendele cu statele membre în cauză au fost soluţionate fără a fi necesară continuarea procedurii.

Sursa Mediafax

Prima rețea de stații de alimentare cu CNG – gaz natural-  va fi realizata de un valcean, omul de afaceri Dan Becsenescu, presedintele Antares Group

În Antares Group sunt trei companii care formează un business integrat pentru oferirea de servicii în domeniul CNG: – Denisson Energy – furnizor de CNG pentru vehicule. – Antares Transport – operator de transport călători prin linii regulate cu midibuse ce fac parte din prima flotă cu propulsie 100% pe CNG din tară. Începând cu noiembrie 2015, Antares Transport parcurge anual cu cele 20 de vehicule tip midibus pe CNG, aproximativ 2,5 milioane de kilometri, reducând semnificativ poluarea cu particule, noxe și zgomot. În plus, contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon responsabile efectului de seră. – Antares Motors, care pune la dispoziție serviciul de verificări tehnice periodice pentru autovehiculele pe CNG. Investiția în această linie ITP este foarte valoroasă, cu atât mai mult cu cât s-au folosit echipamente de ultimă generație, care respectă cerințele RNTR1 pentru clasele II și III. Practic, pot fi realizate inspecții tehnice periodice pentru întreaga gamă de autovehicule: autoturisme, vehicule comerciale ușoare, autobuze, camioane, remorci și semiremorci, care funcționează cu diverși carburanți. Noua linie ITP, situată pe strada Barajului Nr. 42 din Râmnicu Vâlcea, pe drumul european E 81 A, în aceeași incintă în care a fost dezvoltată și singura stație publică de alimentare cu CNG pentru vehicule, lansată de Antares în urmă cu circa un an, este singura din România autorizată să efectueze inspecții tehnice periodice pentru autovehiculele pe CNG.

Leave a Response