‹Turismul balnear sau curele balneomedicale sunt considerate a fi forme speciale ale turismului, practicate de cei care vor să rezolve o problemă de sănătate sau de cei care doresc să prevină anumite boli. Țara noastră este unul dintre statele care au cele mai bogate, dar și cele mai variate posibilități pentru turiştii care fac parte din această nișă, iar zonele ce pot oferi cadrul special pentru turismul balnear au un potențial ridicat pentru o dezvoltare economică semnificativă în acest sens.
Fie că vorbim despre apele minerale și termominerale, lacurile terapeutice, nămolurile, emanațiile de gaze terapeutice, salinele sau plantele medicinale, fiecare stațiune, care oferă vizitatorilor astfel de posibilități, poate fi catalogată ca fiind o zonă optimă pentru dezvoltarea turismului balnear.
Fiecare dintre primele trei este situată la o distanță de aproximativ 20 de kilometri față de Râmnicu Vâlcea, capitala județului, spre nord, vest și sud vest. Toate trei au primit în 2011 statutul oficial de „stațiuni balneologice de interes național”.
Băile Olănești este stațiunea cu cele mai multe izvoare minerale din România, peste 30 captate, de aceea i se mai spune stațiunea ‘Izvoarele de Aur’, apele de aici fiind iodurate, bromurate, sodice, calcice, sulfuroase și clorurate, hipotone sau izotone”.După primul război mondial, Olăneștiul devine una dintre cele mai renumite stațiuni balneare din țară. În acest interval de timp s-au făcut multe amenajări hoteliere, s-a construit un pavilion de băi minerale cu apă sulfuroasă, s-a făcut analizarea și captarea izvoarelor după standardele europene ale vremii. Spre anul 1950, a fost amenajat cel mai important și totodată cel mai renumit izvor din Olănești, izvorul nr. 24.
Băile Olănești este una dintre puținele localități din țară, care întrunește doi factori naturali de cură: factorul climatic și topoclimatic local și factorul hidromineral constituit din apele minerale.
Călimănești-Căciulata este antecamera Defileului Oltului. Apele minerale de la Călimănești sunt folosite pentru prima dată de călugării Mănăstirii Cozia și sunt atestate documentar în 1520.
Tratamentele naturale pentru diverse afecțiuni pornesc de la climatul blând, fără mari variații de temperatură și de la izvoare de ape minerale sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu. Unele dintre izvoarele cu ape minerale sunt folosite pentru cure interne, iar băile minerale, pulverizațiile, inhalațiile, irigațiile sunt utile în tratamente interne ale afecțiunilor gastro-intestinale, de rinichi, metabolice și nutriție sau în cure externe (băi calde sau reci) benefice în cazul bolilor terapeutice.
Distinsa doamnă a turismului balnear din Vâlcea, numită și Sighișoara Sudului, Băile Govora, se străduiește astăzi să-și recapete atmosfera și stilul din perioada belle-epoque. În anii ’30, aici se organizau campionatele naționale de bridge, și stațiunea era cotată la Bursa de la Paris. Govora deține cea mai valoroasă arhitectură balneară din județul Vâlcea, conturată în prima jumătate a secolului XX. Apele minerale sărate,sulforoase, iodurate și nămolul sapropelic au fost testate în timp. Ulterior s-a demonstrat că la Băile Govora este zona cu cel mai ozonificat aer din țară, grație echilibrului dintre ionii pozitivi și cei negativi, în consecință se recomandă tratamentului pentru bolile respiratorii.
Statiunea Baile Govora este recomandata și in tratamentul bolilor degenerative si a bolilor reumatice articulare, ca si in tratamentul disfunctiilor neurologice periferice si centrale si a unor disfunctionalitati post-traumatice si boli asociate.
Candidată la titlul de stațiune balneară națională este și localitatea Ocnele Mari, un mic orășel aflat la 4 kilometri distanță de Râmnicu Vâlcea. Ocnele Mari este cel mai vechi oraș din județ. Salina de la Ocne este cea mai mare din România, are o suprafață de peste 20.000 de metri pătrați iar lungimea galeriilor depășește 13 kilometri. Datorită efectelor curative ale apei sărate și nămolului sapropelic, Ocnele Mari devine o stațiune din ce în ce mai căutată și se fac eforturi pentru a-i schimba statutul de stațiune balneo-climaterică de interes local într-una de interes național.
Evaluarea potenţialului turistic al judeţului Vâlcea evidenţiază faptul că se dispune de resurse turistice deosebite, cu reale posibilităţi de utilizare eficientă. Pe ansamblul turismului naţional, turismul vâlcean deţine una din poziţiile principale, respectiv locul I în ceea ce priveşte potenţialul hidrotermal, locul II după numărul de locuri de cazare turistică, locul VII în ceea ce priveşte numărul de unităţi de cazare turistică şi locul VI după coeficientul de utilizare a capacităţii de cazare, deci un potenţial turistic de excepţie, care merită valorificat în mod eficient.
Atunci ,dacă județul Vâlcea este în prezent capital turismului balnear,de ce să nu ne gândim ca, undeva, într-un viitor nu prea îndepărtat, să vorbim despre Vâlcea, capitala turismului românesc› – susţine deputatul Daniela Oteşanu intr-o declaratie politica.
