|duminică, iunie 25, 2017
  • Follow Us!

Florentina Cocoș, o vâlceancă de succes la Paris: „Nu am uitat și nu o să uit niciodată că în mine bate o inimă de român” 

nu-am-uitat-si-nu-o-sa-uit-niciodata-ca-in-mine-bate-o-inima-de-roman-a731

 

 

Interviu cu ec. Florentina Cocoș, expert contabil, membru al Ordinului Experților Contabili din Paris și al Filialei CECCAR Vâlcea

Alexandra Rizea: Incontestabil, față de tot ceea ce a apărut până acum în această rubrică, interviul cu dvs. are o mare „cantitate” de inedit. Mă refer la locul și condițiile în care vă desfășurați activitatea profesională. Vă adresez, deci, rugămintea de a relata, inclusiv cu detalii de interes, cum ați ajuns să aveți o firmă de contabilitate, audit și consultanță la Paris.

Florentina Cocoș: Absolventă a Liceului Economic din Râmnicu Vâlcea în 1999 și a Academiei de Studii Economice din București – secția Finanțe-Contabilitate în 2003, am avut, aș spune, șansa de a mi se propune în anul III de facultate o bursă de studii Erasmus/Socrate la Conservatorul Național de Arte și Meserii din Paris (CNAM Paris).

Parcursul nu a fost unul tocmai ușor, deoarece viața la Paris era scumpă, iar bursa de studii destul de mică, dar cred că datorită vârstei și dorinței de a reuși totul mi s-a părut, pe atunci, realizabil.

În ciuda barierei de limbă, am reușit, la CNAM, să am medii foarte bune și am decis să continui studiile în Franța chiar și după expirarea bursei. Profit de această ocazie pentru a mulțumi familiei mele, care a avut mereu încredere în mine și care m-a susținut moral și financiar în acest proiect.

Rezultatele mele au fost pe măsură, deoarece am reușit să merg până la diploma de expert contabil în Franța, și recunosc că pentru mine este o realizare mare, examenul fiind unul foarte greu; în plus, când adaugi bariera de limbă, poate fi văzut ca o misiune imposibilă. Dar am crezut până la capăt în puterile mele, am muncit, am învățat și rezultatele nu s-au lăsat așteptate.

Din anul II de studii am început să lucrez în cabinete de contabilitate pentru a reuși să acumulez experiență în domeniu, dar și autonomie financiară.

Am urcat încet în grad, în 2001 am început ca și colaborator contabil, apoi, odată ce am căpătat ceva experiență, am avut propria mea echipă. În plus, am avut șansa și onoarea să lucrez în cabinetul dlui Jean-François Plantin, pe vremuri acesta fiind președintele Companiei de Auditori din Paris.

Am avut, de asemenea, mici experiențe în cabinete de contabilitate și audit, dar extrem de formatoare, eu lucrând atât în expertiza contabilă, cât și în audit, în societăți mici, dar și în firme înscrise la Bursa de Valori din Paris.

Dornică de a evolua, dar și de inedit, am acceptat o poziție de șef de misiune la renumitul cabinet PricewaterhouseCoopers, filiala Tahiti, unde am avut ocazia să îmbin utilul cu plăcutul timp de trei ani, în perioada 2009-2012. Această experiență mi-a permis să îmi dezvolt gustul pentru proceduri și organizare. Această filială de cabinet mare era organizată în așa fel încât fiecare șef de misiune își administra munca așa cum se întâmplă într-o mică societate, de la organizarea intervențiilor pe clienți și până la facturare. Extrem de formator, dar și rar, deoarece este primul și singurul cabinet în care am cunoscut acest sistem.

Și numai în anul 2013 am decis să mă lansez în această frumoasă aventură, de a lucra pe cont propriu și de a-mi deschide un cabinet de expertiză contabilă înscris în Ordinul Experților Contabili din Paris. Alegerea nu a fost simplă, deoarece a trebuit să aleg între o asociere într-un cabinet mare parizian, cu un salariu foarte atrăgător, și o experiență pe cont propriu, fără multă vizibilitate în fața mea, fără o sursă de venit sigur… un adevărat challenge.

În plus, odată lansată pe cont propriu, am dorit să pun fiecare cărămidă cu eforturi proprii; nu am ales calea unei cumpărări de clientelă, metodă foarte practicată în Franța, ci pe aceea de a clădi totul de la zero, plecând în căutarea clienților.

Se pare că alegerea mea a fost una bună, deoarece, fără să vreau, m-am poziționat pe o nișă, cea a românilor șefi de firme din Regiunea Pariziană. Aceștia au aflat încet-încet de mine și, prin recomandări, am ajuns astăzi să am o echipă de șase persoane la Paris, o clientelă importantă și un cabinet în plină dezvoltare.

Sunt mulțumită de parcursul meu; nu pot să spun că a fost unul extrem de complicat sau poate că am avut noroc să iau mereu decizii pe care să nu le regret mai târziu.

După această elocventă trecere în revistă a parcursului dvs. profesional, vă rugăm să le prezentați celor care au activități similare cu firma dvs. în România câteva elemente de interes.

Din păcate, nu am avut ocazia să lucrez efectiv pe contabilitate în România, eu fiind plecată în Franța din anul III de facultate. Dar am avut ocazia să înțeleg puțin cum merg lucrurile în țară.

Nu doresc să fac referință la cabinetele de talie mare, care au proceduri de funcționare destul de asemănătoare indiferent de țara în care se află, ci la cele de talie micro, comparabile cu cel pe care eu îl conduc și dezvolt din 2013 în Paris.

Cred că, indiferent de talia cabinetului în care lucrăm, trebuie să ne impunem anumite standarde de calitate de la care să nu ne abatem. Aceste standarde ne ajută să ne tratăm într-o manieră calitativ superioară clienții și să ne formăm și păstrăm salariații.

Doresc să pot face față cu brio la orice control de calitate din partea Ordinului din Franța, dosarele mele sunt făcute după aceleași principii, după același model, totul este justificat și, foarte important, pun o mare valoare pe explicarea/trasarea informațiilor în dosar. După părerea mea, o activitate care nu este explicată nu valorează nimic. Oricând intrăm într-un dosar, eu sau altcineva, chiar și câțiva ani mai târziu, trebuie să înțelegem munca efectuată.

Fiecare dosar este ținut în format hârtie, dar și în format informatic, toate documentele sunt scanate și clasate după o procedură clar definită și respectată de toată lumea. Aceasta facilitează căutările ulterioare, este un câștig mare de timp.

Un alt element important: factorul muncă. Cea mai mare valoare a unui cabinet de contabilitate o reprezintă colaboratorii/salariații lui. Ei trebuie fidelizați, iar după părerea mea factorii-cheie de succes sunt următorii: trebuie să investim în pregătirea lor, trebuie să-i plătim la justa valoare și trebuie să le creăm un cadru de muncă plăcut.

Lucrez cu oameni care au ambiția să evolueze, deci destul de tineri, și care apreciază să lucreze într-un cabinet în care ei se dezvoltă.

Ce vă propuneți să întreprindeți în perioada următoare pentru fructificarea experienței acumulate atât în țară, cât și în străinătate?

Pentru perioada următoare, dorința mea este să dezvolt cabinetul din Franța, concentrându-mă pe două axe: dezvoltarea clientelei locale, dar și dezvoltarea clientelei formate de firmele românești care doresc să vină în Franța.

În ceea ce privește dezvoltarea mea în România, aș dori să leg un parteneriat cu un expert contabil român și cu un avocat, ambii vorbitori de limba franceză, cu care să pot colabora pentru clientela franceză care dorește să investească în România.

În Franța există din ce în ce mai multe seminare și conferințe pentru a atrage investitori francezi în România și cred că aș fi foarte bine poziționată pentru a-i ajuta în acest sens prin parteneriatul despre care vorbeam anterior.

În orice caz, orice întreprind, atât în țară, cât și în străinătate, o fac cu multă plăcere și pasiune. Nu am uitat și nu o să uit niciodată că în mine bate o inimă de român. Sunt foarte mulțumită că proiectele mele sunt realizate într-un spirit franco-român, cu toate că trăiesc la mii de kilometri de țară.

http://www.ceccarbusinessmagazine.ro

Leave a Response