|marți, iulie 25, 2017
  • Follow Us!

Simpozionul Național „Patriarhul Justinian Marina (1948-1977), mărturisitor al dreptei credințe și apărător al Bisericii strămoșești” 

Varsanufie simpozion

În contextul manifestărilor dedicate Anului comemorativ Justinian Patriarhul şi al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului în Patriarhia Română, Arhiepiscopia Râmnicului, cu binecuvântarea şi în prezenţa Înaltpreasfinţitului Părinte Varsanufie, a organizat Simpozionul Naţional „Patriarhul Justinian Marina (1948-1977), mărturisitor al dreptei credințe și apărător al Bisericii strămoșești”.

Personalitatea Patriarhului Justinian a fost omagiată, în cadrul evenimentului  organizat miercuri, 22 martie la Sala Iosif Episcopul a Centrului Cultural Sfântul Ierarh Calinic, de către personalităţi din mediul academic, domnii academicieni Constantin Bălăceanu Stolnici şi Emilian Popescu, profesori de la facultăţile de teologie şi istorie din ţară, cercetători, precum şi domnul Dr. George Stan, medicul personal al patriahului.

La simpozionul moderat de către Părintele Consilier Dr. Ştefan Zară au participat de asemenea Preasfinţitul Părinte Emilian Lovişteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, reprezentanţi ai instituţiilor de cultură şi ai universităţilor Spiru Haret şi Constantin Brâncoveanu, instituţii de învăţământ, preoţi, oameni de cultură, profesori şi elevi de la Seminarul Teologic Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea.

În cuvântul de binecuvântare intitulat Justinian Marina – patriarhul providenţial al Bisericii noastre, Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie a subliniat că „Patriarhul Justinian Marina, personalitate vâlceană marcantă pentru Biserica Ortodoxă Română, s-a născut în anul 1901 în localitatea Suieşti, din judeţul Vâlcea şi a absolvit Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu-Vâlcea şi  Facultatea de Teologie din Bucureşti. A fost mai întâi învăţător şi preot în comuna natală, apoi director al Seminarului Sfântul Nicolae din Râmnicu-Vâlcea. Doisprezece ani a slujit ca paroh al Bisericii Sfântul Gheorghe din Râmnicu-Vâlcea, până în 1945. După moartea soţiei sale a îmbrăcat mantia monahală. Începând cu anul 1945 a urcat în ierarhia bisericească, îndeplinind slujirile de Arhiereu Vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor, Arhiepiscop al Iaşilor şi Mitropolit al Moldovei şi Sucevei, locţiitor de Patriarh.

Publicaţiile bisericeşti din anii `40 ai secolului trecut îl menţionează pe preotul Ioan Marina ca fiind una dintre prezenţele cele mai active în urbea vâlceană. La iniţiativa lui a apărut prima bancă populară cooperatistă din ţară, numită Banca Populară „Ajutorul” din Râmnicu-Vâlcea, al cărei preşedinte a fost chiar preotul Marina. În anii următori au luat fiinţă bănci populare preoţeşti şi în celelalte judeţe din Oltenia. Din profit a achiziţionat cel mai frumos imobil din centrul oraşului, compus din parter şi etaj, cu 26 de camere. Aici s-au amenajat camere pentru un cămin, o sală pentru adunările culturale şi religioase, o bibliotecă, birourile Protoieriei Vâlcea, precum şi birourile băncii. Din fondurile colectate încă de la înfiinţarea băncii au fost ajutaţi preoţii internaţi în sanatorii şi spitale, soţiile de preoţi suferinde de diverse boli, studenţi teologi, cantine şcolare, cantina bisericilor din oraş, cantina ajutorului legionar şi altele.

Cârmuitor în vremuri tulburi, Preafericitul Părinte Justinian a avut dificila misiune de a conduce corabia Bisericii în vremuri tulburi. Din documentele întocmite de fosta Securitate reiese că Justinian Marina, înscăunat ca Patriarh al României în vara lui 1948, s-a preocupat de soarta preoţilor aflaţi în temniţele comuniste. Fiind sesizat de familii, Patriarhul a adresat o telegramă episcopiilor, în care cerea să se elaboreze tabele cu toţi preoţii închişi. „Domnul Ministru Stanciu Stoian îşi aminteşte că lucrarea i-a fost adusă de la Patriarhie (listele primite din teritoriu – n.n.) cu o adresă, cuprinzând rugămintea patriarhului de a se interveni la Ministerul de Interne pentru a se cerceta situaţia celor închişi”, grăieşte documentul. Mai departe, Ministerul Cultelor a dat curs solicitării Patriarhului, înaintând-o către Ministerul de Interne.

Spiritul practic al Patriarhului Justinian a făcut ca monahismul ortodox să depăşească momentele de criză. Poate aspectul cel mai important al activităţii sale a fost  grija faţă de mănăstiri. Graţie demersurilor sale a crescut numărul mănăstirilor şi al călugărilor, dar şi nivelul de pregătire al acestora. Patriarhul Justinian a dat binecuvântare pentru prima dată în Biserica noastră ca şi maicile să poată intra la Facultatea de Teologie. Ortodoxia românească nu a cunoscut până la acea dată călugăriţe licenţiate sau doctori în Teologie, fapt care a determinat o înviorare a mănăstirilor noastre, nu doar sub aspect intelectual, ci şi duhovnicesc. Patriarhul Justinian a fost afectat de iniţiativa autorităţilor comuniste, iar pentru curajul său de a protesta împotriva decretului 410 i s-a fixat domiciliul forţat la schitul Dragoslavele timp de şase luni.

Tot spre revigorarea vieţii duhovniceşti a credincioşilor, Patriarhul Justinian a canonizat o serie de sfinţi români, în anul 1955, printre care şi Sfântul Calinic de la Cernica, Episcopul Râmnicului.

Confruntat cu presiunile politice tot mai intense, Patriarhul Justinian a reuşit să administreze cu multă inteligenţă Biserica noastră strămoşească, astfel încât să nu fie subjugată cu totul autorităţii comuniste. A iubit neamul românesc şi Biserica Ortodoxă, apărându-le deopotrivă.

Patriarhul Justinian a încetat din viaţă în seara zilei de 26 martie 1977, în vârstă de 76 de ani, după o grea suferinţă şi o lungă perioadă de spitalizare. A fost depus în mormântul pe care cu grijă şi l-a pregătit în zidul interior al Mânăstirii Radu Vodă din Bucureşti, mănăstire rectitorită de el. Pe crucea încastrată în zid, Patriarhul i-a cerut meşterului să sape următoarea inscripţie: „M-am luptat lupta cea bună. Credinţa am păzit. Am ajuns la capătul drumului vieţii. De acum încolo, mă aşteaptă răsplata dreptăţii, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul Cel Drept în ziua aceea”.

În memoria Patriarhului Justinian, am purces la zidirea unei mănăstiri în satul natal, Suiești, pe care nădăjduim ca în anul acesta comemorativ să o sfințim cu ajutorul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe ocrotitorul acesteia.

De asemenea, s-a realizat un bust din bronz al patriarhului Justinian, de către sculptorul gorjean Paul Popescu, lucrare pe care o aveți acum aici de față și ulterior va fi amplasată în fața Centrului cultural Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica”, a precizat Chiriarhul Râmnicului.

Seria comunicărilor a fost continuată de prelegerile susţinute de către Acad. Prof. Univ. Dr. Constantin Bălăceanu–Stolnici, membru al Academiei Române, București, Justinian, Patriarhul neînțeles; Acad. Prof. Univ. Dr. Emilian Popescu, membru al Academiei Române, București, Patriarhul Justinian Marina în amintirile mele; Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae Necula, Universitatea din Bucureşti, Idei, îndemnuri şi sfaturi pastorale în scrisul, gândirea şi trăirea Patriarhului Justinian Marina; Conf. Univ. Dr. George Enache, Universitatea Dunărea de Jos, Galați, Fundamentele reformelor monahale inițiate de patriarhul Justinian și legătura acestora cu proiectele episcopului Vartolomeu Stănescu; Dr. Adrian Nicolae Petcu, Cercetător CNSAS, Patriarhul Justinian Marina şi puterea politică în prima perioadă a regimului comunist (1945-1964); Dr. George Stan, București, Providențialul Părinte Patriarh Justinian, slujitor al Bisericii strămoșești, pildă de slujire a Sfintei noastre Biserici strămoșești; Conf. Univ. Dr. Ion Marian Croitoru, O filă din diplomația bisericească a patriarhului României Justinian Marina. Implicarea preotului grec Constantin E. Moraitakis, arhon mare prezbiter al Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol, în viața Bisericii Ortodoxe din România; Pr. Dr. Mihai Spătărelu, București, Testamentul integral al Patriarhului Justinian; Dr. Octavian Marinescu, București, Corul bisericii Sf. Gheorghe din Râmnicu-Vâlcea, format de preotul Ioan Marina; Conf. Univ. Dr. Ioan St. Lazăr, Patriarhul Justinian în articolele şi memoriile lui Valeriu Anania; Dr. Stelian Gomboș,  Consilier Superior în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte, Pro Memoria – Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Justinian Marina; Pr. Dr. Laurențiu Rădoi, Râmnicu-Vâlcea, Activitatea Patriarhului Justinian în Eparhia Râmnicului.

Prelegerile susţinute au descoperit aspecte inedite din viaţa, activitatea şi slujirea Patriarhului Justinian, creionând în ansamblul chipul ierarhului care în permanenţă a fost un apărător al preoţilor şi monahilor din cuprinsul Patriarhiei Române, un apărător al patrimoniului Bisericii, dar mai ales un apologet al credinţei creştine.

Leave a Response