|miercuri, octombrie 18, 2017
  • Follow Us!

Avocatul liberal Stănculescu îl PLAGIAZĂ cu nerușinare pe judecătorul Cristi Dănileț! 

victor-stanculescu

Avocatul liberal Victor Stănculescu, consilier județean și nedeputat prim, vrea să pară mai inteligent decât este și se bagă în seamă prin ziare, expunându-și erudiția de baltă pe tema ordonanțelor de urgență mult hulite ale Guvernului Grindeanu. Cum nu-l prea ajută propriul căpșor să emită un punct de vedere specializat, Stănculescu îl copiază cu nerușinare pe fostul membru al CSM, judecătorul Cristi Dănileț (că invers bănuim că e mposibil!). Iată dovada:

Articolul din publicația Viața Vâlcii din data de 2 februarie ac: http://www.viatavalcii.ro/stiri/politica-si-administratie/item/50459-ordonanta-de-marti-noaptea,-pe-intelesul-tuturor

Și articolul de pe site-ul juridice.ro: https://www.juridice.ro/491720/ordonanta-de-marti-noapte-pe-intelesul-tuturor.html

Iată textele în extenso:

Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

2 februarie 2017 | Cristi DANILEȚ

30.477 citiri
Print Friendly
 

Cristi Danileț

Cristi Danileț

Adoptare. În noaptea de 31 ianuarie/1 februarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.

De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.

Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.

Modificarea C. pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:

1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).

– OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.

2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:

– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;

– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise;

– în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimină această posibilitate;

– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc., de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;

– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!

3. neglijența în serviciu. Până acum, dacă un funcționar comitea printr-o îndatorire de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenție (când ar fi fost abuz), ci prin indiferență sau neglijență, fapta era infracțiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier.

4. conflictul de interese Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcție publică în folosul patrimonial al său, al soțului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracțiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donații de la aceștia.

– CCR a atras atenția că textul de lege folosește sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015), dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG nr. 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat și referirile la raporturile de muncă, cadouri și donații! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcționar public prin care îți avantajezi fostul șef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ți-a plătit o vacanță la mare, nu vei comite vreo infracțiune;

– în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015.

5. șoferii băuți

– se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014.

– se introduce o nouă infracțiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulație care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepsește cu închisoare 1-5 ani.

Modificarea C. pr. pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului de procedură penală, care au intrat în vigoare la momentul publicării OUG:

1. achitare în caz de prescripție: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripția răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acțiunea civilă nesoluționată. De acum, chiar și în această situație, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei.

2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR nr. 614/2016, OUG nr. 13 prevede că, în caz de prelungire a controlului judiciar, inculpatul trebuie citat, audiat și să aibă avocat.

3. denunțul: Organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracțiunilor de la martori, care depun denunțuri. Până la 1 februarie 2017, denunțul se putea depune oricând în termenul de prescripție al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunțul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Doua consecințe sunt de subliniat:

– nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, așa cum se întâmplă în materia normelor penale;

– nu se prevede vreo sancțiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoștința poliției sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt și alte consecințe.

Procedura în Parlament OUG a fost depusă ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. (4) Constituție. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranță mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului.

Punctele slabe ale OUG. Conform art. 115 alin. (4) Constituție, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile.

Ce se poate face?

– Guvernul să revină asupra OUG nr. 13/2017 și să o modifice ori chiar abroge;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG nr. 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariției în M.Of., căci textul Constituției nu cere ca normele din ordonanță să fie în vigoare, ci doar ca ordonanța să existe ca act normativ;

– Conform art. 146 litera d) din Constituție, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă exista un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG nr. 13/2017, procurorul de ședință, eventual un procuror DNA, poate cere asta instanței, care le poate trimite la CCR;

– În temeiul art. 146 lit. e) din Constitutia Romaniei și art. 34-39 din Legea nr. 74/1992, CSM poate declanșa conflictul constituțional între autoritățile statului – CSM, instanțele judecătorești și Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul, pe de altă parte. Pe data de 1 februarie Președintele CSM a și anunțat acest lucru;

Intrarea în vigoare a OUG:

– modificările la C. pr. pen. au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017;

– modificările la C. pen. vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituțională de CCR, modificările la C. pen. își vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaților (a se vedea art. 5 alin. (2) C. pen.)

Concluzii:

– OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an și se dă un termen de 10 zile pentru aplicare;

– Îndreptarea pe cale juridică a acestei situații poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017, ora 00.00.

Judecător dr. Cristi Danileţ

 

 

ORDONANŢA DE MARŢI NOAPTEA, PE ÎNŢELESUL TUTUROR

Scris de  Joi, 02 Februarie 2017 21:00  -VIAȚA VÂLCII

Ordonanţa de marţi noaptea, pe înţelesul tuturor

Victor Stănculescu, consilier judeţean şi avocat de profesie, a avut răbdarea să explice pe înţelesul tuturor, apreciem noi, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal şi Codul de procedură penală, dată noaptea, pe şestache, de Guvernul Grindeanu şi care a scos în stradă sute de mii de români. „În noaptea de 31 ianuarie/1 februarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal şi Codul de procedură penală. În aceeaşi noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la graţiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, aşadar încă nu există un act normativ privind graţierea care să producă efecte. De ce OUG? Pentru situaţii de urgenţă, când nu se poate aştepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgenţa ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face menţiune la apariţia unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR. Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiţia şi codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă”, ne-a explicat pentru început avocatul Victor Stănculescu.

Cum se modifică Codul penal

Mai departe, consilierul judeţean Victor Stănculescu ne-a explicat ce modificări se aduc Codului penal prin OUG şi ne-a precizat că aceste modificări vor intra în vigoare peste 10 zile. Astfel, prima modificare se referă la favorizarea infractorului: 1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuţi o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiţi o infracţiune. Nu sunt sancţionaţi însă cei care îşi ajută membrii de familie (părinţii sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoţii ori strănepoţii, fraţii sau nepoţii acestora, soţii sau concubinii). – OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancţionată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancţionaţi părinţii şi bunicii soţului, copiii şi nepoţii soţului, fraţii soţului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise; – OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiţi cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. A doua modificare adusă prin OUG Codului Penal se referă la abuzul în serviciu: 2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depăşindu-se cerinţele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenţia asupra unei singure neclarităţi. Sunt mai multe aspecte aici: – de acum, fapta va fi infracţiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG şi se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017, faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracţiuni: dosarele penale în curs de soluţionare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesaţi numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc., ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate şi condamnarea ştearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar; – se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabileşte pedepse mai mici. Efectul este că scad şi termenele de prescripţie a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracţiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise; – în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcţie publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimină această posibilitate; – se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare şi interzicerea dreptului de a mai exercita funcţia publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naţionalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancţiona cu închisoare o lună-un an sau amendă; – OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiţi cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Aşadar, există o categorie specială de angajaţi ai statului care nu pot fi traşi la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale! O a treia modificare se referă la neglijenţa în serviciu: 3. Neglijenţa în serviciu. Până acum, dacă un funcţionar comitea printr-o îndatorire de serviciu o pagubă sau o vătămare, dar nu cu intenţie (când ar fi fost abuz), ci prin indiferenţă sau neglijenţă, fapta era infracţiune. Peste 10 zile aceasta va dispărea cu totul din Codul penal, indiferent cât de gravă ar fi urmarea faptei. Aceasta înseamnă că dosarele penale în curs de soluţionare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesaţi numai pe calea unui proces civil. Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate şi condamnarea ştearsă din cazier. A patra modificare se referă la conflictul de interese: 4. conflictul de interese – Luarea unei decizii de către cel care ocupă o funcţie publică în folosul patrimonial al său, al soţului sau al rudei/afinului până la gradul doi este infracţiune. Codul prevedea că astfel de decizii nu pot fi luate nici pentru cei cu care ai fost în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani sau dacă ai primit cadouri sau donaţii de la aceştia. – CCR a atras atenţia că textul de lege foloseşte sintagma „raporturi comerciale” care nu este clarificată (dec. 603/2015) dar, în loc să fie clarificată această sintagmă, prin OUG 13 a fost cu totul eliminată referirea la ea. Mai mult, s-au înlăturat şi referirile la raporturile de muncă, cadouri şi donaţii! Prin urmare, dacă iei o decizie ca funcţionar public prin care îţi avantajezi fostul şef, fostul partener de afaceri sau cel care tocmai ţi-a plătit o vacanţă la mare, nu vei comite vreo infracţiune; – în mod corect a fost înlăturat conflictul de interese în mediul privat, fapt conform cu decizia CCR 603/2015. Şi în sfârşit, a cincea modificare adusă Codului Penal se referă la şoferii băuţi: 5. Şoferii băuţi – se prevede că alcoolemia peste limita legală (0.8 gr/l alcool pur în sânge) este cea din momentul conducerii, nu cea de la momentul prelevării probelor biologice. Modificarea este corectă, fiind impusă de decizia CCR 732/2014. – se introduce o nouă infracţiune: consumul de alcool sau stupefiante după producerea unui accident de circulaţie care a dus la uciderea sau vătămarea unei persoane se pedepseşte cu închisoare 1-5 ani.

Cum se modifică Codul de procedură penală

Mai departe, avocatul Victor Stănculescu ne-a explicat şi ce modificări sunt aduse Codului de procedură penală, cu specificaţia clară că acestea au intrat deja în vigoare la momentul publicării OUG: 1. achitare în caz de prescripţie: Până acum, dacă ar fi intervenit prescripţia răspunderii penale, inculpatul trebuia achitat, iar acţiunea civilă nesoluţionată. De acum, chiar şi în această situaţie, judecătorul va trebui să rezolve chestiunea prejudiciului (modificare conformă cu dec. CCR 586/2016), ceea ce este în favoarea victimei. 2. prelungire control judiciar: Pentru a se ralia deciziei CCR 614/2016, OUG 13 prevede că în caz de prelungire a controlului judiciar inculpatul trebuie citat, audiat şi să aibă avocat. 3. denunţul: organele de urmărire penală află uneori de comiterea infracţiunilor de la martori, care depun denunţuri. Până la 1 februarie 2017 denunţul se putea depune oricând în termenul de prescripţie al răspunderii penale, uneori la ani buni de la comiterea faptei. Prin OUG se prevede că începând cu data de 1 februarie denunţul trebuie depus în termen de 6 luni de la data comiterii faptei. Două consecinţe sunt de subliniat: – nu sunt vizate dosarele începute până la data de 31 ianuarie 2017, inclusiv. Aceasta pentru că normele de procedură penală nu retroactivează, aşa cum se întâmplă în materia normelor penale; – nu se prevede vreo sancţiune a încălcării acestui termen. Practic, chiar dacă o faptă este adusă la cunoştinţa poliţiei sau procurorului după cele 6 luni, organul de urmărire penală se poate sesiza din oficiu. Rămâne ca practica să decidă dacă sunt şi alte consecinţe.

Punctele slabe ale OUG şi ce se poate face

OUG a fost depusă ieri la Parlament. Acesta o poate aproba sau respinge, conform art. 115 alin. 4 Constituţie. Procedura este una rapidă, însă va dura cu siguranţă mai mult de 10 zile, actul normativ trebuind să treacă prin cele două Camere ale Parlamentului. Avocatul Victor Stănculescu ne-a vorbit şi despre punctele slabe ale OUG. Astfel, conform art. 115 alin. 4 Constituţie, Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, chiar prin OUG se amână intrarea în vigoare a modificărilor aduse la Codul penal timp de 10 zile. Ce se poate face? Există mai multe variante pe care ni le-a enumerat consilierul judeţean, de profesie avocat: – Guvernul să revină asupra OUG 13/2017 şi să o modifice ori chiar abroge; – Conform art. 146 litera d) din Constituţie, Avocatul Poporului poate ridica excepţia de neconstituţionalitate a OUG. E la latitudinea sa exclusivă dacă va ataca OUG 13/2017, ceea ce poate fi făcut oricând de la momentul apariţiei în Monitorul Oficial, căci textul Constituţiei nu cere ca normele din ordonanţă să fie în vigoare, ci doar ca ordonanţa să existe ca act normativ; – Conform art. 146 litera d) din Constituţie, CCR hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti. Deci, dacă există un proces pe rol cu termen azi-mâine-poimâine, în care sunt incidente articolele din OUG 13/2017, procurorul de şedinţă, eventual un procuror DNA, poate cere asta instanţei, care le poate trimite la CCR; – În temeiul art. 146 lit. e) din Constituţia României şi art. 34-39 din Legea 74/1992, CSM poate declanşa conflictul constituţional între autorităţile statului – CSM, instanţele judecătoreşti şi Ministerul Public pe de o parte, respectiv Guvernul pe de altă parte. Pe data de 1 februarie preşedintele CSM a şi anunţat acest lucru. În final, avocatul Victor Stănculescu ne-a precizat că modificările la Codul de procedură penală  au intrat în vigoare pe data de 1 februarie 2017, iar modificările la Codul Penal vor intra în vigoare pe data de 11 februarie 2017. Chiar dacă OUG va fi apoi retrasă de Guvern, respinsă de Parlament sau declarată neconstituţională de CCR, modificările la Codul penal îşi vor fi produs efectele: fiind vorba de o lege mai favorabilă inculpaţilor (a se vedea art. 5 alin. 2 C.pen.) Consilierul judeţean trage şi concluzia finală: „OUG nu era urgentă, din moment ce pune în acord Codul penal cu decizii chiar mai vechi de un an şi se dă un termen de 10 zile pentru aplicare. Îndreptarea pe cale juridică a acestei situaţii poate avea loc doar până la data de 11 februarie 2017”.

Citit de 58 ori

One Response to Avocatul liberal Stănculescu îl PLAGIAZĂ cu nerușinare pe judecătorul Cristi Dănileț!

  1. O NULITATE ABSOLUTA SI UN IMPOSTOR !!!

    PRIN TITLUL DE MAI SUS L-AM CARACTERIZAT PE ACEST PERSONAJ – STANCULESCU -, CARACTERIZARE LA CARE ACHIESEAZA TOTI AVOCATII DIN BAROUL VALCEA SI NU NUMAI …

     

Leave a Response