|sâmbătă, decembrie 10, 2016
  • Follow Us!

Zece localităţi din judeţul Vâlcea se confruntă cu sărăcia extremă a populaţiei 

saracie

 

Săptămâna trecută, în cadrul şedinţei Comisiei de Dialog Social Vâlcea s-a discutat despre incluziunea socială şi reducerea sărăciei în judeţul Vâlcea. În judeţul nostru, sunt incluse în Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015 – 2020 următoarele categorii: persoanele sărace sau cu venituri reduse; copiii și tinerii lipsiți de îngrijirea și susținerea părinților; vârstnicii singuri sau aflați în stare de dependență; persoanele de etnie romă; persoanele cu dizabilități; alte grupuri vulnerabile (persoane dependente de droguri sau alcool, victime ale violenței în familie, persoane care au ispășit pedepse privative de libertate, persoane aflate în evidențele serviciilor de probațiune etc.); persoane care trăiesc în comunități marginalizate. La nivelul comunelor din judeţul Vâlcea riscul de marginalizarea socială apare în 10 localităţi: Bujoreni, Buneşti, Câineni, Dăeşti, Mădulari, Oteşani, Racoviţa, Sălătrucel, Şuşani şi Vaideeni. Dintre măsurile  adoptate la nivelul judeţului  în vederea reducerii sărăciei și promovarea incluziunii sociale amintim: creșterea productivității exploatațiilor agricole mici și mijlocii, inclusive prin accesarea fondurilor UE; dezvoltarea economiei sociale în vederea creşterii oportunităţilor de angajare pentru grupurile vulnerabile; dezvoltarea grupurilor şi echipelor comunitare de intervenție integrată (ex. GIR); protejarea consumatorilor săraci și vulnerabili în perioadele de iarnă prin acordarea ajutorului pentru încălzire; creșterea importanței programelor țintite către grupurile vulnerabile; protejarea persoanelor vârstnice aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială; creşterea accesului la programul de învăţare şi formare pe tot parcursul vieţii pentru tinerii dezavantajaţi şi populaţia de vârstă activă; îmbunătăţirea accesului grupurilor vulnerabile la servicii de asistenţă medicală primară; consolidarea și îmbunătățirea asistenței sociale la nivelul comunităţii; asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale din serviciile sociale; creşterea accesului copiilor din grupurile vulnerabile la educație; dezvoltarea serviciilor de locuințe sociale; asigurarea sprijinului de urgenţă și creșterea capacității de prevenție timpurie pentru persoanele fără adăpost; creșterea participării la activități de voluntariat cu și pentru grupurile vulnerabile; îmbunătăţirea accesului la informații și cunoaștere; integrarea comunităților marginalizate; îmbunătățirea furnizării serviciilor prin consolidarea tehnologiei informaţiei; promovarea site-ului e-Incluziune.ro care este accesibil inclusivi persoanelor cu dizabilităţi de vedere; modernizarea sistemelor de plăţi. Metoda națională de calcul a sărăciei absolute își propune să identifice gospodăriile care nu își pot satisface nevoile de bază alimentare, de servicii și de bunuri nealimentare, pe baza identificării unui minim necesar de consum pe adult echivalent. În plus, metoda folosește ca indicator de bunăstare cheltuielile de consum (și nu veniturile), ce aproximează mai bine nivelul de trai al gospodăriei în România (având în vedere ponderea semnificativă a resurselor nemonetare provenite din diverse activități în totalul bugetului gospodăriilor). Metoda sărăciei relative calculate de Eurostat, adica pragul de sărăcie (sub care o gospodărie este considerată săracă), reprezintă 60% din media venitului disponibil pe adult echivalent. Întrucât pragul este calculat în funcție de veniturile persoanelor dintr-un anumit moment, această metodă măsoară mai degrabă inegalitatea dintr-o societate, fără a indica dacă persoanele deprivate material/care nu suferă de privațiuni materiale își pot satisface nevoile financiare de bază sau nu (de exemplu, dacă veniturile dintr-o societate s-ar dubla sau s-ar înjumătăți pentru toți indivizii într-un an, numărul de persoane aflate în sărăcie relativă ar rămâne constant). În general există o suprapunere între sărăcia relativă bazată pe venit şi vulnerabilitate. În România populaţia estimată ca săracă sau vulnerabilă este de circa cinci milioane de persoane. Aceste persoane constituie grupul ţintă al Strategiei şi beneficiarii cheie ai măsurilor care sunt sau vor fi realizate în perioada 2015-2020. De remarcat că regiunile din România cu cele mai mari concentrații de populație aflată în risc de sărăcie sunt: Nord-Est (34%) și Sud-Est (30%). S-a constatat că sărăcia este de trei ori mai crescută în zonele rurale decât în cele urbane, deoarece la sate populaţia este îmbătrânită şi dispune de puţine surse de venit (în general pensii şi produse din gospodaria proprie). Persoanele care trăiesc în gospodării cu intensitate redusă a muncii sunt expuse atât la sărăcie (prin lipsa veniturilor) cât și la excluziune socială (resursele financiare reduse înseamnă mai puține oportunități de socializare cu prietenii și/sau familia, în timp ce lipsa unui loc de muncă poate duce la pierderea contactelor sociale). Se estimează că la nivelul judeţului o treime din copii trăiesc în sărăcie, iar riscul ca ei să rămână în această stare este mult mai mare decât la orice altă categorie de populație. Tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au al doilea cel mai ridicat nivel de sărăcie, ca urmare a vulnerabilității lor pe piața forței de muncă. Mai mult de o treime din persoanele care au absolvit doar ciclul inferior al educației secundare se află în risc de sărăcie. Procentul scade la doar 15% în rândul celor care au absolvit liceul sau școala potliceală, respectiv la doar 6% în cazul celor care posedă o diplomă universitară. Lucrătorii pe cont propriu în agricultură sunt expuşi unui risc de sărăcie mai mare chiar decât şomerii, din cauza productivităţii reduse şi a absenţei pieţelor locale. Mulţi dintre ei nu contribuie la sistemul de asigurări de sănătate sau la cel de pensii. Vârstnicii singuri prezintă un risc mult mai ridicat de sărăcie decât persoanele din alte tipuri de gospodării. Din persoanele cu vârsta de peste 65 de ani care trăiesc singure, trei sferturi  sunt femei. În timp ce  peste 25% din vârstnicii singuri trăiesc în sărăcie, doar aproximativ 6% din cuplurile de vârstnici sunt în această situație. De asemenea populația de etnie romă prezintă un risc mult mai ridicat de sărăcie indiferent de vârstă, educație sau zona în care locuiește.

Leave a Response