|luni, martie 27, 2017
  • Follow Us!

În mandatul primarului Cristian Nedelcu, municipiul Drăgășani a dobândit o altă dinamică 

Cristian-Nedelcu

În mandatul primarului Cristian Nedelcu, municipiul Drăgășani a dobândit o altă dinamică. Domnule primar Cristian Nedelcu, nu ştiu cum să facem să prezentăm lucrurile cât mai interesant, pentru că de multe ori munca administrativă este un pic, poate, prea tehnică, unora li se poate părea plictisitoare, aşa încât mizez pe dumneavoastră ca eu să vă pun întrebările potrivite, aş zice eu, iar dumneavoastră să încercaţi să ne treziţi şi curiozitatea. Să puneţi lucrurile de aşa natură încât să înţelegem că acolo se întâmplă ceva interesant. Astăzi, am fost a nu ştiu a câta oară în municipiul Drăgăşani şi am observat că oraşul a crescut. Am simţit că s-a schimbat ceva. Nu ştiu ce anume s-a schimbat, dar există o altă dinamică. S-ar putea să mă înşel, însă dumneavoastră puteţi să-mi confirmaţi sau să-mi infirmaţi pentru că staţi permanent acolo. Întrebarea concretă pe care v-o adresez este: Ce s-a schimbat în aceşti aproape patru ani ai ultimului dumneavoastră mandat?

Din ce spuneţi dumneavoastră eu cred că impresia dumneavoastră despre oraşul nostru este una plăcută.

Da, este una foarte plăcută.

Din alte surse, de la o întâlnire pe linie politică de la Tomşani, un fost primar din Vaideeni îmi spunea că s-a întâlnit cu un fost primar din Drăgăşani, care nu mai locuieşte în Drăgăşani şi care nu mai trecuse de foarte mult timp pe aici, şi a fost foarte impresionat de schimbările din acest oraş. Aceste discuţii au fost cu un fost primar care ştie ce înseamnă.

Ce anume l-a impresionat în mod deosebit?

Bulevardul care traversează oraşul şi care jumătate este reabilitat. S-ar fi reabilitat complet dacă nu erau probleme cu canalizarea, motiv pentru care am întârziat, şi lucrările vor continua începând din primăvara aceasta. Iluminatul public s-a modernizat. Dacă ai timp şi opreşti la Rusidava constaţi că în zona centrală sunt alte alei pietonale, parcurile sunt altfel aranjate, în stil modern.

Sigur, pe noi oamenii ne caracterizează faptul că ne obişnuim cu ceea ce avem. Lucrurile acestea s-au făcut pe proiecte europene, s-au realizat în ani, depunerile de proiecte au fost în anul 2009. A durat foarte mult faza de analiză, de evaluare, licitaţii, etc… În esenţă, execuţia proiectului a durat în jur de 1 an de zile.

Avem un Centru Social care este situat lângă şcoala Nicolae Bălcescu, o aripa din corpul vechi al şcolii. Este o reabilitare completă. Este o clădire impresionantă. Este mobilier nou, modern, partea de tehnică de calcul la fel este modernă. Acest centru social este pentru copii. Este un grup ţintă de 20 de copii de la şcoala Nicolae Bălcescu. Aceşti copii vin după orele de program de la şcoală, servesc o masă, după care urmează pregătirea. Au un psiholog, un institutor, o persoană cu care fac lecţiile şi stau până seara la ora 19:00.

Ce înseamnă grup ţintă?

Sunt copiii din familii defavorizate. Sunt copii care au părinţii plecaţi în străinătate, sunt copii cu un singur părinte, sunt crescuţi de bunici. Sunt copii cu probleme. Aceşti copii au fost selectaţi de către cadrele didactice.

Masa este gratuită?

Sigur că da. Primăria suportă toate cheltuielile. În momentul în care obţii proiectul nu presupune numai reabilitarea şi dotarea, ci şi acest program cu copiii.

Este foarte interesant că sunt 20 de copii care vor creşte mari trecând prin această experienţă plăcută şi modernă într-un fel.

Sigur că da. Acasă poate că nu are cine să se ocupe de ei. Pe când aici trăiesc într-un mediu foarte bun.

Îmi place această idee, deşi se referă doar la un număr mic de copii. Mi se pare foarte specială ideea. Ce alte proiecte mai aveţi?

Avem Casa de Cultură care este aproape finalizată, în proporţie de 95%. În maxim 2-3 luni ar trebui să fie gata. Mai trebuie liftul şi partea de încălzire. Investiţia s-a realizat cu bani de la bugetul local. De la Ministerul Mediului, în primul an s-au primit în jur de 7 miliarde(bani vechi). Are în jur de 2.000 mp. Se numeşte Palatul Culturii şi este multifuncţională. Este o sală pentru patru sute de locuri. Mai are şi alte săli mai mici pentru diverse simpozioane, o sală pentru fitness, sus se poate amenaja un bar. Centrala pentru încălzire va fi o clădire în exterior, vor trebui montate nişte tubulaturi.

Care este miezul acestei clădiri?

Pai, este sala de spectacol care are o scenă şi o capacitate de 400 locuri. Este de trei ori mai mare decât sala cinematografului. Mai trebuie să montăm echipamnentul de sonorizare şi tubulatura pentru încălzirea centrală.

Când aţi început acest proiect?

Am început în anul 2009.

Era o necesitate această clădire?

Păi, nu exista o Casă de Cultură. Când am venit eu la primărie în anul 2008 am avut decât câteva zile la dispoziţie să eliberăm fosta Casă de Cultură pentru că ea fusese retrocedată, câştigată, şi a trebuit eliberată. Si nu poţi ca într-un municipiu să nu ai o Casă de Cultură. Au existat voci care spuneau să transformăm cinematograful în Casă de Cultură, să rămână şi cinematograf…

O bibliotecă aveţi?

Avem Biblioteca Municipală la primărie, la etajul doi. Este destul de mare, atât cea tradiţională, cu cărţi cât şi cea virtuală. Atunci când am înfiinţat biblioteca în centrul primăriei a fost o soluţie de compromis. În oraş exista o altă clădire în care funcţiona biblioteca. Era într-o casă care la un moment dat a fost retrocedată, motiv pentru care a trebuit să găsim această soluţie de a muta biblioteca în clădirea primăriei.

Înseamnă că dumneavoastră veţi putea găzdui şi concerte ale Filarmonicii în clădirea Casei de Cultură?

Sigur că da. Vom avea şi spectacole de teatru. Am încheiat un contract cu teatrul Anton Pann şi în fiecare lună vom avea spectacole de teatru. Deocamdată spectacolele se vor ţine în sala cinematografului, iar când Casa de Cultură va fi gata se vor muta acolo spectacolele.

Ce denumire va avea Casa de Cultură?

Nu are o denumirte. Va fi Palatul Culturii. Pentru denumiri se vor ocupa alţii mai târziu.

Da, să vorbim în continuare despre un alt proiect.

Sigur, este proiectul pentru refacerea zonei centrale, adică strada Gib Mihăescu, str. Nicoliţă Standa, str. Regele Carol, str. Dr. Bactazar, str. Decebal. Aceste străzi au fost refăcute complet cu covor asfaltic, trotuare, borduri, stâlpii pentru iluminat, zona verde. În această zonă toate cablurile de iluminat sunt în subteran. Sunt aproape 6km de străzi rezolvaţi în felul acesta, rămânând ca de la această zonă centrală, pe următoarele linii de finaţare, pe perioada 2014-2020, să extindem ceea ce am făcut aici şi în cartierul Rahova, în cartierul Trandafirilor.

Ce spuneţi, primarul decide ce materiale se folosec pentru lucrările care urmează a fi efectuate în localitatea lui?

Bineînţeles că nu, sunt nişte lucruri de detaliu pe care arhitectul le stabileşte. Când dai tema de proiect o dai la general. Se mai discută pe ea, da, să nu credeţi că primarul stabileşte ce fel de loc de joacă va fi amplasat. Dacă spune că a făcut acest lucru înseamnă că se canalizează pe această problemă şi nu mai face altceva. Atâta timp cât ai dat o temă de proiect şi ai nişte linii generale, ai o echipă, ai arhitecţi care se pricep mai bine decât noi toţi.

Municipiul Drăgăşani a implementat proiectul: Modernizarea Spaţiilor Publice Urbane în Drăgăşani. Este un proiect realizat cu fonduri europene. Acest proiect s-a încheiat. Mai avem unul la care am făcut o prelungire până în data de 30 iunie, care implică străzile, asfaltul, partea de spaţii verzi, avem bănci noi, coşuri de gunoi.

S-a schimbat total atmosfera, probabil dumneavoastră nu observaţi, dar să ştiţi că se vede pe feţele oamenilor. Am văzut elevii care ieşeau de la şcoală şi nu se deosebeau cu nimic faţă de cei din oraş. Un ambient modern îl invită şi pe om să se îmbrace într-un anumit fel, să se comporte într-un anumit fel, să vorbească într-un anumit fel…

În ambele parcuri este pusă piatră cubică şi am avut tot felul de discuţii că nu se pot deplasa doamnele cu tocuri, că nu pot merge cu cărucioarele.

În octombrie am fost într-o delegaţie la Stocholm pentru fondurile europene şi am observat că străzile respective au pavelele de dimensiunea cărămizii, iar rosturile dintre pavele sunt de dimensiunea degetului și nu exagerez. Erau niște străduțe înguste ca pe Lipscani și nimeni nu comenta despre felul în care erau făcute. La noi sunt impecabil puse și cu toate acestea încercăm să găsim lipsuri.

În anul 2008 noi am preluat un credit care s-a întins pe o perioadă de 20 de ani. Până acum am reușit să plătim opt ani. În acesti opt ani am plătit dobândă 37 miliarde lei, iar pentru rată am platit 16 miliarde.

Practic, noi luna viitoare vom plati rata și dobândă la niște lucrări care nici nu mai sunt. Jumătate din bani s-au dus în reabilitare trotuare, în extindere covoare asfaltice. Multe din ele s-au terminat, s-au reabilitat.

Deci, ați plătit la acest credit opt ani și mai aveți 12 ani.

Da. S-au luat atunci vreo 53 miliarde pentru care se plătesc 120 miliarde. Creditul s-a făcut într-o perioadă când era guvernarea Tăriceanu și când numai cine nu a vrut nu a luat bani de la guvern. Adică, faci credit când nu se dau bani, faci credit când nu ai alte posibilități.

Bulevardul Tudor Vladimirescu se reabilitează pe fonduri guvernamentale, pe ordonanța 28. Valoarea lui este de aproape 150 miliarde lei. Sunt foarte mulți bani și nu aveam o altă posibilitate. Dacă nu am fi atrași acești bani nu am fi reușit. Bulevardul a fost măcinat. Mergeai pe piatră. Nu mai fusese reabilitat de 40 ani.

Trebuia făcută întâi centura?

Da, centura a picat bine, chiar dacă mulți au criticat această centură ocolitoare. Că nu ar trebui, că este prin vii, că trebuia pe partea de est, în zona Oltului. Dar și acolo este studiul de fezabilitate făcut, proiectul tehnic. Sunt convins că în următorii ani se va realiza și această centură. Cea care s-a realizat este destul de bună și am prins inclusiv extindere iluminat public, adică toată centura să aibă iluminat public. Există o porțiune de vreo 3km unde nu există iluminat public. Avem aprobat bugetul local pentru 2016.

Pe ce fel de fonduri este făcută centura?

Este realizată pe fonduri europene.

V-ați referit de multe ori la bulevardul Tudor Vladimirescu. Spuneți-ne, vă rog, povestea acestui bulevard.

Bulevardul are 7,9km. Are lățime 9m dintr-o bordură în alta. Pe aproape 2,5km, proiectul de alimentare cu apă și canalizarea ne-a afectat bulevardul, lăsând la o parte și alte străzi. Datorită faptului că nu s-a făcut compactarea cum trebuie nu s-a putut da ok-ul nici pentru asfalt. Constructorul nu-și asumă să facă asfaltarea, ca după șase luni să se lase asfaltul.

Ce să înțeleg? Ați făcut un proiect de modernizare a bulevardului, da?

Da, am făcut un proiect pe ordonanța 28 cu fonduri de la guvern. Acest proiect a fost aprobat acum doi ani. La sfârșitul anului 2014 s-a început lucrarea.

Există bani pentru a o termina?

Sigur că da. Și nu numai pentru acest proiect. Sunt mai multe lucrări pe Ordonanța 28. Însă s-a suprapus cu proiectul pe care îl are Apavil de extindere rețea apă și canalizare.

Pe acest bulevard nu era apă și canalizare?

Era decât într-o zonă. Tot orașul beneficiază prin acest proiect de apă și canalizare. Se va ajunge la un grad de 100%. Cu ce nu am fost eu de acord, m-a nemulțumit faptul că președintele Ion Cîlea a promis cofinanțarea pentru că era un proiect demarat de Consiliul Județean, pentru că el este acționar în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară în ADI și primăria Vâlcea este acționar majoritar. Între timp președintele a murit și nu a mai putut să se țină de promisiune, iar anul trecut primăria a trebuit să plătească 11 miliarde de lei. Fostul președinte a plătit toate cofinanțările, însă pentru apă nu au fost date și cum să nu fim nemulțumiți. Cu aceste 11 miliarde poate făceam alte lucruri.

Vă referiți la extinderea canalizării și apei pe zona aceasta?

Nu numai. Au fost și pe alte străzi, dar aceasta ne afectează pentru că nu au putut să asfalteze din cauza lucrărilor. Acum suntem în faza în care se execută o expertiză la aceste lucrări, pentru că sunt lucrări contractate. Cel care dorește să asfalteze are un contract pe care nu poate să-l finalizeze pentru că cei de la Apavil îi încurcă.

Cum veți ieși din această poveste?

Păi, așteptăm expertiza după care sigur va trebui să facem ceva.

Ce ați putea face?

În primul rând am plătit o cofinanțare care este plătită pentru o lucrare executată 100% și bine executată, însă ea nu este executată.

Atunci, de ce ați dat banii?

Pentru că am fost somați. Apavilul ne dădea în judecată.

Nu trebuia să-i dați la final, după ce termina și făceați recepția lucrării?

Proietul lor s-a terminat în 26 decembrie, iar noi până în data de 12 decembrie am achitat toată cofinanțarea. Acum așteptăm expertiza pentru că acești bani sunt ai comunității. Dacă ar fi făcut lucrarea cum trebuie, acum deja se apucau de asfaltare. Sunt prinși bani inclusiv pentru trotuare. Dar nu putem face o lucrare de mântuială ca la anul să se strice.

Stau să mă întreb, în cât timp se va remedia problema?

Apavilul trebuie să remedieze acolo. Este un proiect european și este problema lor cum vor remedia. Cine va suporta costurile nu știu, este altă problemă.

Mie mi se pare că orașul Drăgășani a evoluat foarte mult. Ar fi putut să fie într-o armonie și cu zona aceasta a bulevardului însă nu este pentru că acolo cred că s-a lucrat superficial.

Eu le-am dat exemplu lucrarea de la Pitești spre Vedea. Este o lucrare asemănătoare. În perioada respectivă făceam aproape 1 drum pe săptămână pe această rută. Am prins lucrarea de când s-au apucat și până au terminat. Însă acolo au lucrat exact cum trebuie să lucreze. Asfaltul a fost turnat în noiembrie și nu s-a lăsat deloc.

Cât costă expertiza?

Nu este scumpă.

Reabilitarea se va face pe bună înțelegere?

Eu vă spun că Bulevardul Tudor Vladimirescu va fi gata anul acesta. Pentru celelalte nu știu dacă le reabilitează în două-trei luni cum spun ei. Am avut o întâlnire destul de amiabilă cu domnul director Jianu. Și dânsu realizează despre ce este vorba însă are o sarcină dificilă.

Pentru mine rămâne o necunoscută și nu am cum să nu pun această întrebare. Cineva, dacă a plătit a plătit în baza unui document de recepție și se vede cu ochiul liber că aceste lucrări nu sunt terminate.

Putea să plătească dar putea și să nu plătească. Constructorul se va duce și își va căuta drepturile în instanță.
Este o situație neplăcută. Cel care a câștigat licitația pentru asfaltare are un contract cu un termen de finalizare
Da, este un contract pe 24 luni și sperăm să se finalizeze anul acesta. Dacă ar fi avut front de lucru îl terminau pentru că au forță de lucru, capacitate, forță financiară.

Un alt proiect este Colegiul Național Gib Mihăescu. Partea de deasupra, după etajul doi este realizată tot cu fonduri europene. S-a realizat o sală de spectacole multifuncțională, un laborator de fizică, un laborator de chimie, accesul cu liftul, accesul pentru persoane cu handicap. Este o sală de aproape 200 de locuri, este o sală elegantă.

S-a reabilitat și parcul central, aleile sunt realizate cu granit. Am reabilitat și școala Tudor Vladimirescu, partea din dreapta a fost refăcută. Era partea veche a școlii. Avem săli de clasă moderne, lift, mobilier nou, aparatură.

Copii să aveți.

Sunt copii pentru că cele două școli gimnaziale și cele două licee atrag copii și din comune pentru că în învățământ funcționează regula că bugetul se face după numărul de copii, Ei primesc bani de la Inspectorat din Minister pe baza numărului de copii, și atunci ai bani și pentru partea materială. La Drăgășani sunt peste 5.000 de copii. Mă nemulțumește faptul că transportul profesorilor este suportat de către Consiliul Local și nu mi se pare în regulă.

Ce ar trebui să se întâmple?

Când sunt examene nimeni nu ține cont că se trimit profesori din alte zone. Ei știu că primăria este obligată să le plătească transportul.

Am înțeles, dar dacă cineva vrea să facă naveta de la Vaslui tot dumneavoastră suportați?

Nu sunt asemenea cazuri pentru că sunt din județ. Nu am avut asemenea situații și nu cred că s-ar putea. Eu discut acum de forma în sine. Atâta timp cât pe tine ca administrație nu te întreabă nimeni de nimic, tu trebuie să asiguri aceste cheltuieli.

Avem Muzeul Viei și Vinului care a fost reabilitat tot pe proiect. Este o clădire veche. Proiectul a fost de aproximativ 1 milion de euro, decât pentru reabilitarea clădirii, fără nimic din interior.

Mai avem și un Centru de Recuperare Neuromotorie unde se fac proceduri de fizioterapie, de masaj. Sunt echipamente moderne și de o foarte bună calitate. În momentul acesta sunt în jur de 20 de pacienți. Procedurile înseamnă cam două săptămâni. Vin cu trimitere de la medicul de familie și beneficiază de servicii gratuite. În parteneriat cu domnul Badea de la Direcția de Asistență Socială am implementat acest proiect. Dorința mea este să-l facem să aibă personalitate juridică după ce se termină anii de proiect. Se vor aproba niște tarife care vor fi decontate de Casa de Sănătate.

Toate aceste lucruri pe care le-ați prezentat cu tot cu probleme, existau când ați preluat dumneavoastră mandatul?

Unele clădiri erau în ruină, străzile erau în ruină. Însă sunt și lucruri noi și anume centura.

Din curiozitate vă întreb. Acum opt ani când ați ajuns la primărie cine a zis să se facă aceste lucruri?

Când am venit eu la primărie am spus că pe trei lucruri pun accent: pe atragerea fondurilor europene, pe atragerea fondurilor guvernamentale și pe utilizarea judicioasă a fondurilor locale.

Asta ați spus-o dumneavoastră în 2008.

Da, am menținut-o și o mențin în continuare.

Dar care este mecanismul decizional?

Pentru toate a fost dezbatere publică. Dar noi suntem acum în 2016 și noi am pus pe site, în dezbatere publică, ce dorim să facem pe următoarele linii de finanțare. Pe lista de proiecte sunt niște linii de finațare. La ceea ce am scris noi că dorim să atragem cetățenii pot veni și ei cu idei noi. Atunci vin oamenii de specialitate și le răspund spunându-le că ar fi frumos, dar nu se poate realiza pentru că nu am putea să întreținem și dăm și exemple în acest sens. Unele idei se pot pune în practică dacă sunt și bune. Asta înseamnă să fii constructiv.

Acum suntem în faza de dezbatere publică. În momentul în care se va trece la faza de contracte se va face studiul de fezabilitate.

Vă mulțumim frumos!

Material realizat de Gheorghe Smeoreanu (Criterii Naţionale) și Tiberiu Pîrnău (Ziarul de Vâlcea) în cadrul proiectului Primarii județului Vâlcea, 2016

One Response to În mandatul primarului Cristian Nedelcu, municipiul Drăgășani a dobândit o altă dinamică

  1. buicu

    E normal la apa sa platim aproape 10 lei pe metru cub? La un oras care nu sant locuri de munca? E hotie pe fata!!!

     

Leave a Response