|joi, martie 23, 2017
  • Follow Us!

Jaf și teroare la Râmnicu Vâlcea… 

ramnicu valcea

Intrarea României în primul război mondial a adus mutaţii majore şi pe meleagurile Vâlcii. Aici, primele comunicate oficiale ale Marelui Cartier General sânt primite cu vie satisfacţie. Eroica rezis­tenţă a ostaşilor români în luptele purtate cu arma­rele germane în lunile octombrie—noiembrie ale anului 1916, pentru apărarea defileului Oltului, con­stituie un prilej de reafirmare a vitejiei poporului român. Populaţia oraşului a contribuit la susţinerea trupelor române  prin rechiziţii şi transporturi, prin subscripţii, donaţii în bani sau diferite ofran­de. În ciuda rezistenţei eroice, armata română a fost nevoită să se retragă în trecătorile Carpaţilor su­dici, lăsind Râmnicul în mâna duşmanului, oraşul fiind ocupat la 25 noiembrie. Timp de doi ani, peste frumosul oraş s-au abătut jaful, teroarea, samavolniciile de tot felul. Politica de germanizare şi de ponegrire a tot ce era tradiţie românească a stârnit revolta şi ura profundă a cetăţenilor.

Făurirea statului naţional unitar român la 1 decembrie 1918 a avut un puternic ecou în oraşul de pe malul Oltului. La 6 decembrie 1918 s-au organizat ample manifestaţii, la care a participat întreaga suflare a Râmnicului. Numeroşi vorbitori au salutat Marea Adunare de la Alba Iulia, exprimând voinţa arzătoare a tuturor românilor pentru Unire, entu­ziasmul lor faţă de importantul act istoric, în adu­narea ce a avut loc în oraş, la 20 februarie 1919, membrii Comitetului Săsesc din judeţ au exprimat adeziunea saşilor trăitori în Râmnicu Vâlcea la ac­tul Unirii. O grandioasă manifestare s-a ţinut la 27 mai 1919 în faţa Statuii Independenţei de pe Dealul Capela, cînd s-a votat o moţiune, în care se cerea respectarea drepturilor României în tratatele ce urmau a fi încheiate la Conferinţa de pace de la Paris.

Leave a Response