|miercuri, iulie 26, 2017
  • Follow Us!

Un fost ofiţer al Securităţii din Horezu, identificat de CNSAS că racola preoți și călugări informatori 

caietele_cnsas

Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat anul trecut sentinţa definitivă în Dosarul nr. 1522/2/2011, prin care a admis cererea formulată de Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), în contradictoriu cu Ion Săvulescu (83 de ani), cu domiciliul în oraşul Horezu, şi a constatat calitatea de „lucrător al Securităţii”. În motivarea în fapt a cererii s-a arătat ca urmare a cererilor de verificare adresate Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Statului de către două persoane s-a procedat la verificarea lui Ion Săvulescu sub aspectul calităţii de lucrător al Securităţii, iar din cuprinsul notei de constatare nr. DI/I/2971/27 decembrie 2010 precum şi a înscrisurilor ataşate acesteia s-a stabilit că Ion Săvulescu, având gradul de locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Vâlcea, Biroul de Securitate Horezu (1979, 1980, 1981, 1982, 1984, 1985) a recrutat în calitate de sursă şi dirijat ca atare un preot cu scopul de a obţine informaţii despre „elemente legionare cu manifestări duşmănoase”. De asemenea, în calitate de organ al fostei Securităţi, Ion Săvulescu a dirijat o altă sursă, preot călugăr pentru a obţine informaţii din lumea bisericească. În drept cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 1 alin. 7, alin. 8, art. 2 lit. c, art. 8 lit. a, art. 11 alin. 1 din OUG nr. 24/2008 coroborat cu art. 27 alin. 1 şi alin. 5, art. 35 alin. 5 lit. a din regulamentul de organizare şi funcţionare al CNSAS. În dovedirea acţiunii, CNSAS a depus nota de constatare din 27 decembrie 2010, cererile adresate CNSAS, dosarul nr. I/154423 (cotă CNSAS) vol. 3, f. 8, dosarul nr. I/236378 (cotă CNSAS) vol. 1, f. 108, vol. 2, f. 6, dosarul nr. R/302056 (cotă CNSAS), dosarul nr. R/1456 (cotă CNSAS). Ion Săvulescu nu a depus întâmpinare.

Ion Săvulescu ţinea „legăturile” cu lumea bisericească

Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată şi de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut următoarele: dispoziţiile art. 2 lit. a din OUG nr. 24/2008 definesc noţiunea de lucrător al securităţii ca fiind „persoana care, având calitatea de ofiţer sau de subofiţer al securităţii, inclusiv ofiţer acoperit, în perioada 1945 – 1989, a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului”. Din înscrisurile existente la dosarul cauzei, reiese că Ion Săvulescu a avut gradul de locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Judeţean de Securitate Vâlcea, Biroul de Securitate Horezu (1979-1985) şi a spus recrutarea în calitate de sursă şi a dirijat ca atare un preot, iar pe baza informaţiilor obţinute a întreprins anchetarea şi avertizarea a două persoane semnalate pentru criticarea „măsurilor luate de partid şi de stat în toate domeniile de activitate”, precum şi pentru colportarea şi audierea ştirilor transmise la „Europa Liberă”, începerea urmării informative a unei persoane cunoscută pentru „propagandă ostilă la adresa orânduirii socialiste din ţara noastră”. În dosarul nr. R/302056, Ion Săvulescu a luat angajamentul unui preot – în problema legionară precum şi a recrutat un călugăr pentru a obţine informaţii în lumea bisericească despre întreţinerea de relaţii cu mediul catolic, lectura unor cărţi „neagreate” de către regimul totalitar comunist, precum şi orice alte manifestări potrivnice acestuia. În consecinţă, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că şi a doua condiţie prevăzută de disp. art. 2, lit. 1 din OUG nr. 24/2008 este îndeplinită, în sensul că prin acţiunile întreprinse în calitatea sa de angajat al organelor securităţii, pârâtul a adus atingere dreptului la viaţa privată prev. de art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice, dreptul la libertatea de opinie prev. de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice precum şi dreptul la libera exprimare şi a libertăţii de conştiinţă. Având în vedere cele expuse anterior, dispoziţiile art. 2 lit. a, art. 33 alin. 1, art. 8, lit. a, şi art. 11 alin. 1 din OUG nr. 24/2008, Curtea a admis acţiunea şi a constatat calitatea de lucrător al Securităţii în privinţa lui Ion Săvulescu.

(Nicu Trandafir)

2 Responses to Un fost ofiţer al Securităţii din Horezu, identificat de CNSAS că racola preoți și călugări informatori

  1. JENICA

    Stim.

     
  2. JENICA

    Da Savulescu Ion urmarea oamenii nevinovati si ii batea, ii santaja sa declare ce vroia sa auda mintea lui bolnava,asa a fost santajt si haituit tatal meu care nu avea nici o vina , singura vina fiind aceea ca era de Bacau.Era chemat si tinut cate o zi doua la militie une era batut ,tinut treaz pentru a claca si declara ca
    a fost legionar.

     

Leave a Response