|duminică, decembrie 17, 2017
  • Follow Us!

Încă un agent economic a depus plângere la Primăria Râmnicului împotriva taxei de cultură şi sport 

primaria ramnicu valcea

 

Luna trecută, Florina Kovacs, în calitate de administrator al SC Pro Confort SRL, a depus la Primăria Râmnicului o plângere prealabilă privind revocarea hotărârii de Consiliu Local de instituire a taxei de cultură şi sport. „Prin HCL 148/35/2004 s-a instituit la nivelul municipiului Rm.Valcea taxa speciala pentru susţinerea financiara a culturii si sportului cunoscuta sub numele de taxa pentru cultura si sport. Ulterior aceasta taxa a fost majorata si menţinută prin hotărârile consiliului local nr. 256/2006, nr. 119/2008, nr.326/2009, nr.297/2010, nr.338/2011 ,nr.7/2013 şi nr. 233/2014. Hotărârea nr. 148/35/2004 prin care a fost instituită taxa, a fost adoptată în temeiul art.282 din Legea nr.571/2003 modificat completat si republicat privind Codul fiscal, potrivit căruia: „pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale; domeniile în care consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum şi cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale; taxele speciale se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile oferite de instituţia/serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia/acestuia, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să efectueze prestaţii ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu”. Art. 26 din OUG 45/2003 privind finanţele publice locale (act normativ abrogat la data formulării cererii dar in vigoare la data adoptării HCL 148/35/2004) prevede „taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale: pentru funcţionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judeţene si Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, aproba taxe speciale; cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice locale, precum si pentru finanţarea cheltuielilor de intretinere si funcţionare ale acestor servicii; prin regulamentul aprobat de consiliile locale, judeţene si Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, se vor stabili condiţiile si sectoarele de activitate in care se pot institui taxele speciale, modul de organizare si funcţionare a serviciilor publice pentru care se propun taxele respective, modalităţile de consultare si de obţinere a acordului persoanelor fizice si juridice beneficiare ale serviciilor respective; hotărârile luate de consiliile locale, judeţene si Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, in legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice si juridice plătitoare vor fi afişate la sediul acestora sau vor fi publicate in presa; împotriva acestor hotarari persoanele interesate pot face contestaţie in termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora (după expirarea acestui termen consiliul care a adoptat hotararea se întruneşte si deliberează asupra contestaţiilor primite); taxele speciale se incaseaza numai de la persoanele fizice si juridice care se folosesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective; taxele speciale, instituite potrivit prevederilor prezentului articol, se incaseaza intr-un cont distinct, deschis in afara bugetului local, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate, iar contul de execuţie al acestora se aproba de consiliul local, judeţean sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz”. Art. 30 din legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale actualizata, are aproximativ acelaşi continui cu art.26 din OUG 45/2003, si prevede „taxe speciale pentru funcţionarea unor servicii publice locale: pentru funcţionarea unor servicii publice locale sau create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, aprobă taxe speciale; cuantumul taxelor speciale se stabileşte anual, iar veniturile obţinute din acestea se utilizează integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru înfiinţarea serviciilor publice de interes local, precum şi pentru finanţarea cheltuielilor curente de întreţinere şi funcţionare a acestor servicii; prin regulamentul aprobat de autorităţile deliberative se vor stabili domeniile de activitate şi condiţiile în care se pot institui taxele speciale, modul de organizare şi funcţionare a serviciilor publice de interes local, pentru care se propun taxele respective; hotărârile luate de autorităţile deliberative, în legătură cu perceperea taxelor speciale de la persoanele fizice şi juridice plătitoare, vor fi afişate la sediul acestora şi publicate pe pagina de internet sau în presa; împotriva acestor hotărâri persoanele interesate pot face contestaţie în termen de 15 zile de la afişarea sau publicarea acestora (după expirarea acestui termen, autoritatea deliberativă care a adoptat hotărârea se întruneşte şi deliberează asupra contestaţiilor primite); taxele speciale se fac venit la bugetul local şi se încasează numai de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective”. Potrivit prevederilor legale aratate mai sus toate categoriile de persoane fizice si juridice beneficiare ale serviciului public local trebuie sa achite aceasta taxa speciala, insa HCL 148/35/2004 împreuna cu celelalte hotarari ale consiliului local au creat si au perpetuat o discriminare cu privire la taxe si impozite creând numai in sarcina persoanele juridice plata taxei si netinand cont de principiul de drept care spune ca «Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus – Unde legea nu distinge nici noi nu putem sa distingem» – au creat prin prevederile lor discriminare intre persoanele fizice si juridice (în acest sens a se vedea dispoziţiile art.56 si art.139 alin.2 din Constituţia României cat si pct.14 din normele de aplicare ale codului fiscal pentru art.248 Cod Fiscal-principiul aplicării unitare a legii fiscale). Mai mult, SC Pro Confort SRL nu a beneficiat si nici nu beneficiază de serviciile publice locale pentru care s-a instituit aceasta taxa, astfel incat nu putem fi obligaţi la plata unei asemenea taxe. Fata de cele aratate in paragrafele de mai sus si ţinând cont de faptul ca taxa de cultura si sport este discriminatorie, va solicit următoarele: anularea HCL nr. 148/35/2004 si a HCL nr. 256/2006, a HCL nr.119/2008, a HCL nr.326/2009, a HCL nr.297/2010, a HCL nr.338/2011, a HCL nr. 7/2013 şi a HCL nr. 233/2014 sub aspectul înlăturării obligării la plata taxei pentru cultură şi sport a societăţii noastre”, se spune în plângerea formulată de Florina Kovacs, în calitate de administrator al SC Pro Confort SRL.

Leave a Response