|luni, octombrie 22, 2018
  • Follow Us!

Războiul gigacaloriei, pe buzunarele românilor. Intrigi politice pentru fotoliul de ministru al Energiei 

Războiul gigacaloriei, pe buzunarele românilor. Intrigi politice pentru fotoliul de ministru al Energiei

Energia termică s-ar putea scumpi cu 35% de la 1 ianuarie 2015 din cauza liberalizării preţurilor gazelor naturale pentru consumatorii industriali, inclusiv pentru termocentralele din marile oraşe. Scandalul are, însă, şi o altă miză: fotoliul de ministru al Energiei, ocupat în prezent de tehnocratul Răzvan Nicolescu.

Populaţia conectată la sistemul centralizat de termoficare ar putea plăti din luna ianuarie facturi mai mari cu o treime la încălzire, din cauză că CET-urile din marile oraşe vor trebui de la începutul anului viitor să-şi procure gaze de pe piaţa liberă, în vreme ce consumatorii casnici de gaze sunt protejaţi, ţara noastră având termen până în 2021 să realizeze liberalizarea preţurilor.
Problema este simplă: în vreme ce populaţia care are centrală de apartament pe gaze naturale îşi produce în regim propriu apa caldă şi căldura, cei conectaţi la reţelele de termoficare beneficiază de aceste servicii printr-unul sau mai mulţi intermediari. Mai exact, o centrală de cogenerare cumpără gazele la un preţ „liberalizat“, produce căldură şi energie electrică pe care mai apoi o vinde unui distribuitor local, de regulă controlat de către primărie. Ulterior, acesta vinde mai departe gigacaloria către populaţie.

CET versus centrală de apartament

Potrivit lui Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), acest lucru înseamnă că preţul unei gigacalorii ar putea creşte cu 28-35% la producător. Problema este că, până acum, CET-urile primeau gaze naturale în acelaşi amestec cu populaţia, dar, potrivit prevederilor legale, acest „coş“ nu va mai fi valabil de la 1 ianuarie 2015.
Havrileţ a mai spus luni că, până în acest moment, preţul se situa la acelaşi nivel în privinţa consumatorilor casnici cu cei industriali, dar, din această iarnă, ar exista o discrepanţă, deoarece se liberalizează piaţa non-casnică, iar preţurile pentru consumatorii casnici sunt de 53 de lei/MWh, în vreme ce la consumatorii industriali reglementaţi ajunge la 90 de lei/MWh.
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, a identificat şi care ar fi soluţia: Guvernul să dea o ordonanţă de urgenţă prin care CET-urile să fie din nou asimilate consumatorilor casnici, din moment ce furnizează un serviciu public, mai ales că în jur de 1,3 milioane de locuinţe sunt racordate la sistemele publice de termoficare în întreaga ţară.
„Vorbim doar de eventualitatea creşterii preţului la energie termică, nu la gaze naturale. Gazele naturale nu vor avea la consumatorii casnici nicio creştere. La energie termică există acest risc pentru cei care sunt racordaţi la sistemul centralizat întrucât până la 31 decembrie aveau acelaşi statut ca şi consumatorul casnic obişnuit, adică cei care se încălzeau cu centrală termică de apartament.
De la 1 ianuarie, liberalizându-se preţul la gaze naturale pentru industrie, producătorii mari de energie termică, spre exemplu Electrocentrale Bucureşti, cuprinşi în zona de industrie, ar trebui să plătească preţul pieţei libere. Preţul pieţei libere este undeva între 89-90 lei/MWh, iar preţul reglementat în zona captivă, unde este consumatorul casnic, este în jur de 51-52 lei, adică este un preţ mai mic în zona captivă cu vreo 40 de lei.
Ca să nu se transfere acest preţ mai mare cu 40% de la 1 ianuarie la consumatorul casnic racordat la sistemul centralizat, pentru că el nu are nicio vină, tot consumator casnic este, atunci este nevoie, şi acest lucru a fost prezentat astăzi în raportul ANRE. Autoritatea propune ca Guvernul să modifice printr-o Ordonanţă de urgenţă precizarea din calendarul de liberalizare aferentă consumatorului casnic care se alimentează cu căldură din sistemul centralizat“, a declarat Iulian Iancu, citat de Mediafax.

Copilul cu moaşe multe…

Departamentul pentru Energie, condus de Răzvan Nicolescu, a anunţat luni că a primit de la ANRE, dar şi de la o serie de companii private, solicitarea de a analiza amânarea cu cel puţin un an a liberalizării preţului la gazele naturale, atât pentru CET-uri, cât şi pentru restul de 170.000 de IMM-uri care se alimentează cu gaze. Departamentul pentru Energie a trimis însă o adresă către ANRE prin care cere instituţiei să explice de ce a cerut amânarea liberalizării pentru CET-uri doar cu un an şi nu până în 2021, aşa cum beneficiază toţi consumatorii casnici de gaze.
De asemenea, Departamentul cere ANRE să explice cum a concluzionat că liberalizarea preţurilor la gazele folosite de către CET-uri va duce la o scumpire a energiei termice la consumatorii finali cu procente între 18,88% şi 21,54%.
Concomitent, ANRE ar trebui să spună de ce a aprobat majorarea tarifelor de transport şi distribuţie a gazelor pentru 2015 cu 16,51% şi, respectiv, 10,39% şi care este impactul acestor majorări în preţul final al gigacaloriei. În fine, Departamentul mai cere explicaţii şi despre repartizarea costurilor între producţia de energie electrică şi cea de energie termică, deoarece centralele în cogenerare produc atât curent electric, cât şi căldură.

Nicolescu a obţinut deja o amânare

Departamentul pentru Energie mai întreabă ANRE şi dacă a avut consultări pe această temă cu Comisia Europeană. Nicolescu a reuşit în vara acestui an să obţină la Bruxelles amânarea liberalizării pentru populaţie din 2018 până în 2021.
Refererirea este importantă deoarece Departamentul pentru Energie consideră că este necesar acordul Bruxelles-ului şi în acest caz. De altfel, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, a demarat deja consultări cu Executivul european, cerând amânarea cu şapte ani a liberalizării totale a preţurilor pentru sectorul industrial reglementat, adică tot până în 2021.
Nicolescu vrea amânarea atât pentru CET-uri, cât şi pentru cele 170.000 de firme care cumpără gaze în sistem reglementat. Argumentele părţii române sunt atât discriminarea care s-ar face între consumatorii care se încălzesc pe gaze şi cei conectaţi la sistemele centralizate, dar şi faptul că piaţa gazelor nu este funcţională, fiind tranzacţionate doar cantităţi mici.
România are doar doi mari producători interni de gaze, Petrom şi Romgaz, iar importurile se fac în principal din Rusia, de la intermediarii Gazprom.
El a afirmat luni seara, într-o intervenţie la Realitatea TV, că şansele de a obţine un acord de la Bruxelles în acest caz sunt de „30-40%“.

Presiuni politice

Problema liberalizării preţului la gaze naturale pentru CET-uri se cunoştea încă din vară, însă ea „a explodat“ acum în spaţiul public, după alegerile prezidenţiale, şi are iz politic. Într-o postare pe Facebook, Nicolescu a scris că „zilele trecute câţiva politicieni din toate partidele, sprijiniţi şi de o serie de interese din zona celor care au căpuşat companiile de stat, şi-au dat mâna împotriva mea“. „Au început o serie de atacuri care vor fi directe sau indirecte, în perioada următoare. Nu voi da înapoi cu reformele pe care le-am început. Vremea hoţilor a trecut“, a scris ministrul.
De fapt, este un joc în trei. Între Comisia de Industrii-ANRE-Departamentul pentru Energie. Şi este generat de dorinţa de a-l schimba pe Răzvan Nicolescu din funcţie, au declarat, pentru „Adevărul“, surse politice.
Potrivit acestora, Iancu ar dori să preia fotoliul de ministru al Energiei, în vreme ce Lucian Bode – fost ministru al Economiei în Cabinetul Ungureanu, membru în Comisia de Industrii – ar fi şi el interesat de post în eventualitatea în care PNL va veni la guvernare, iar acum are o poziţie comună cu Iancu. Mai mulţi deputaţi PSD s-au arătat nemulţumiţi, luni, de anunţul privind creşterea în 2015 a preţului la energia termică pentru consumatorii casnici, preşedintele Comisiei de Industrii, Iulian Iancu, fiind nevoit să dea explicaţii tehnice la şedinţa de grup, potrivit unor surse citate de Mediafax.

Incompatibilităţile de la ANRE

Nicolescu este un „ghimpe“ şi pentru şeful ANRE. Niculae Havrileţ ar avea probleme de incompatibilitate. Realitatea TV acuza luni seara că şeful ANRE ar avea pe numele soţiei două firme, Hanigas Consult SRL şi Gascop SRL, care au activităţi legate de domeniul energetic pe care chiar el îl reglementează din poziţia de şef al ANRE. În ultima declaraţie de avere, datată 13 iunie 2014, Havrileţ menţionează că mai este acţionar doar la Hanigas – firmă de consultanţă – care este în lichidare.
În prima declaraţie de avere, din 2012, şeful ANRE nota că a încasat dividende de la Gascop SRL în valoare de 93.816 lei, pentru că avea 90% din acţiuni, şi încă 20.487 de lei din funcţia de director general, soţia sa încasând şi ea 20.541 de lei din poziţia de director tehnic. Havrileţ nu a putut fi contactat pentru a-şi prezenta poziţia în privinţa acestor acuzaţii.
Departamentul pentru Energie a propus la începutul lunii octombrie un proiect de lege care interzice funcţionarilor din ANRE să mai deţină acţiuni la companii reglementate sau care fac afaceri cu societăţile din domeniul energetic. O altă prevedere arată că experţii ANRE nu vor mai avea voie să se angajeze în cadrul companiilor energetice decât la trei ani după plecarea din cadrul instituţiei. Havrileţ a fost numit în fruntea instituţiei în iunie 2012.

Care este adevărul în privinţa calendarului de liberalizare

Liberalizarea preţurilor la gazele naturale, subiectul fierbinte al acestor zile, a fost asumată iniţial în anul 2011, de către Guvernul Emil Boc, care însă a agreat această idee doar la nivel teoretic, deoarece nu a mai apucat să o implementeze, fiind înlocuit cu Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.
Cabinetul MRU a căzut, la rândul său, la câteva luni de la instalare, în primăvara anului 2012, astfel că sarcina de a duce mai departe acest angajament luat faţă de FMI şi Comisia Europeană a revenit Guvernului Ponta. Astfel, dacă PDL a fost de acord cu ideea, USL a fost „vinovatul“ pentru modul în care s-a implementat efectiv.
În privinţa energiei electrice, liberalizarea este foarte uşor de realizat deoarece toată energia se tranzacţionează pe bursa de specialitate OPCOM, iar furnizorii cumpără electricitate de pe aceasta şi apoi o includ în factură. Numai că, în acel moment, nu exista şi o bursă a gazelor, astfel că autorităţile au găsit „soluţia“: scumpiri din condei.
În principal, este vorba de faptul că preţul gazelor vândute populaţiei şi micilor firme trebuie să se alinieze cu cel al „pieţei“. Pentru populaţie, Executivul a obţinut o creştere treptată a preţului gazelor, termenul de liberalizare fiind sfârşitul lui 2018. Pentru consumatorii industriali reglementaţi, adică micile firme consumatoare de gaze, termenul de convergenţă a preţurilor a fost ales sfârşitul lui 2014, în vreme ce marii consumatori de gaze, precum combinatele chimice activează deja în piaţa liberă şi negociază direct cu furnizorii şi producătorii.
Pentru micile firme, preţul reglementat a ajuns deja din vară la nivelul mediu european astfel că autorităţile au anunţat terminarea procesului de liberalizare. CET-urile au avut, însă, un regim separat, primind gaze naturale în acelaşi regim ca şi populaţia. În vară, însă, Răzvan Nicolescu, ministrul Energiei, a obţinut la Bruxelles extinderea calendarului de liberalizare pentru populaţie până în anul 2021. Problema este că, din 2015, se va renunţa la „coşul“ stabilit de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE), astfel că CET-urile vor fi nevoite să cumpere gaze la preţuri mult mai mari.
În timp ce ANRE propune ca Departamentului pentru Energie să susţină adoptarea unei ordonanţe de urgenţă în acest sens în Guvern, instituţia condusă de Nicolescu afirmă că este nevoie de acordul Comisiei Europene pentru că este vorba despre companii şi o astfel de măsură ar putea fi considerată ajutor de stat.

Leave a Response